Pentru ca neamurili faceau o vacanta prin Hateg, Mai precis in Baiesti, sub Retezat, de la Sibiu am dat o fuga acolo. Unde in afara de paine si sare am fost intampinati cu rosii bune-bune, paine si smantana de bibane (bivolite).
Important e cand ajungi in zona sa te duci la Salas dupa virsli. Care, dupa parerea localnicilor, sunt cei mai cei. Si la carciumile din drum scrie pe meniu „virsli de salas”. Am sunat, ne-am dus, i-am luat calzi, tocmai scosi din afumatoare. Si nu, nu-s cu capra ci cu oaie si vitel afumati la foc deschis de fag. Nebunie mare.
Hot dog ardelenesc.
Daca nu stiti de unde sa luati, urmariti podetul cu moara din Salasul de Jos, inainte de iesirea din sat, e o casa mare in care e toata mini-industria. Sunt doi producatori, noua cei de la „termopane” ni se par cei mai buni.
Asta e in fata casei.
Am stat prin curte nitel sa mancam alene virsli si sa bem bere Hategana (fabrica inchisa, preluata de Heineken si produsa la Bucuresti, mai nou, aia e).
Am locuit si in corturi si in casa batraneasca, populata numai vara pe vreme de concedii.
In spatele curtii, in zare se vad muntii.
In curte, ca in orice curte, barza, varza, viezure, branza.
In putul ancorat de radacinile unui par de vreo 90 de ani (daca gresesc cu ceva sa ma corecteze neamurili sa editez 😀 ), Hategana.
Am dat o fuga la Nucsoara sa vedem terenul cumnatelului. Ocolul silvic si centrul de vizitare Nucsoara cam asa arata:
Drumul tinde a se asfalta pana la terenul dintre munti, e de bine.
In zona, mai multe tractoare decat cai, carute de fapt nu am prea vazut, tractorista, fumatoare. Brava ei, ca in ziua de azi e mai greu cu fumatul decat cu furatul.
Prima intalnire de gradul trei care e cu va urma 🙂
Am ajuns si la teren care beneficiaza de vecinatatea nimanui, murari si rau in vale, un putz sapat, munti si vai, flori de camp, rauri repezi, trecatori.
Moment umoristic: cum statea masina noastra parcata, a fost depasita de un audi rosu care mergea, hai sa zic cu vreo 5km/h. Pietre, maina joasa. Fireste, la volan lant de aur, in dreapta, blonda de rigoare.
Dupa ce am mai stat facand planui cum sa ne omoram unul pe altul ca sa mostenim terenul, am plecat. Audiul tot in zona, ghidat de copiloata ca sa treaca doi bolovani 😀
Momentul umoristic „ce frumos e-n varf de munte cu Audi fara punte” s-a incheiat.
Urmeaza cireada din drum. Mosulica ne-a zis (bai erau la vaci, mai multe ca in politica), noa nu puteti trece, trebuie intai sa treaca ele colega.
Cel denumit „colega” si-a luat corasonul in canini si s-a apucat sa le faca educatie. Vacilor. Asa ca am trecut.
In seara aia am mai apucat sa facem o singura excursie, la cetate la Malaiesti.
Tocmai cand apunea soarele.
Credeti ca ati putea locui intr-o cetate medievala? In turnurile astea locuiau nobilii, la inceputul evului mediu. Ridicau intai turnurile, ca sa stea la adapost, apoi dezvoltau ce se putea in jurul cetatii. In turn se urca greu, usa era mai sus decat nivelul solului si trebuia o scara de lemn ca sa se ajunga la ea. Zidul de incinta a fost construit mai tarziu, avea un balcon de lemn pe care patrulau ostasi si ferestre de tragere. Poarta cetatii era protejata de un sant peste care se trecea pe un pod de remn. Textul asta e plagiat dupa ce scria la poarta cetatii, nu, nu m-am desteptat intre timp.
Ultima poza de la cetate am pus-o ca mi s-a parut super haios cat de prajita a iesit, nu e decupata si pusa pe fond alb, poza e 100% „genuina”, asa a iesit din aparat, de ce, habar n-am.
Urmeaza si ziua doi si va las in pace. Si nu cumva sa va apuce dorul de duca in Sureanu, lasati-l in pace, fara sticle, fara cioburi, fara urmele „civilizatiei” ca ii sta bine. hard roc aleluia.
Aphex 
bre, pentru virsli aia ar trebui sa depuna cerere de inregistrare la ue ;p vazui deunazi la viata satului (tevere1) cum explica un nene apropo de carnatii de Plescoi, ca si aia ar trebui si nu sunt, ca ar fi mai bine pentru micii producatori etc.
altfel, asteptam continuarea 🙂
(da’ ce masina de clan aveati :)) ).
Nu stiu cum e cu inregistrarile daca se fac oricand, oricum productia e super-mica. Si da, am fost cu clanul bradarsilor, ne-am strans de peste tot, bukale, cluj, brasov via gura omorului 😀 A fo fain da scurt, a doua zi ei s-au dus in retezat si noi eram deja dupa blocurile gri 😦
Pai cred ca se fac oricand, trebuie adresata o cerere Comisiei, dar nu stiu exact care e procedura, tre sa fie undeva pe vreun site.
dar, ma rog, banuiesc ca si costa…
Foarte misto ca v-ati adunat de peste tot 🙂 pacat c-a durat putin.
Si ce prada ai pradat de pe acolo 😀 imi ploo in gura, c-am citit azi-dimineata postul tau de azi si cugetam sumbru ca mancarea buna de acasa e unul dintre lucrurile dupa care imi pare cel mai rau…
Este mancare buna daca ai tzara, ca la bukale e de alergat sa bagi in papornita ceva de calitate. Lapte de bibane (implicit branza si smantana), de exemplu, ciuciu.
BDraga,mi-ai adus aminte vorbind de Nucsoara,de o expeditie cominsa acum 34 de ani la Pietrele in Retezat.A fost de pomina excursia asta si imi aduc aminte cu drag de ea.Nucsoara cred ca e cel mai lung sat din Romania.La vremea aia ,am batut drumul pe jos de la Ohaba de sub piatra(tare mult imi place numele asta)pana la Pietrele.Si am facut un popas la carciuma din Nucsoara,care era in centrul satului,ca sa ne intremam,ca urma urcusul spre Pietrele.Era deja trecut de ora 2 la amiaza,era toamna si innorat.Carciumarul ne-a intrebat daca vrem monopol cu frana !Cam intrigati am raspuns afirmativ,ca insetati eram: era vodca cu sirop !lasa ca noi am fi vrut apa minerala. Da’ne-am descurcat si asa.
E un sat mai lung decat Nucsoara, daca o iei spre Cioclovina din Pui, imi scapa acum numele, are 22km parca, editez cand mi-oi aminti, unde nici cimitir nu au, ca nu are vreme sa ajunga preotul sau alte balarii, ideea e ca fiecare are mormintele celor din familie in spatele casei. Si tot acolo am vazut o gramada de capite urcate in meri.
Ohaba (multe sate sunt Ohaba de diverse) cica ar insemna sat care pe vremuri era scutit de biruri.
Da, faina zona acolosa la neamuri, nu cred ca m-ar mai tine sa urc atata pe canicula.
tkx de informatii.n-am fost la cioclovina da,imi place ideea cu inmormantatul omului in batatura,sa fie aproape.e pur si simplu uman.cea ce nu e cazul coplilasilor morti in incediul de la maternitate,ca ei n-au dreptul la inmormantare in cimitir,da’tortionarii de la sighet, pitesti,etc au avut,ca aia erau crestini.