Dar din dar …

Am primit de la mosie (nu, nu a mea, a mea e aia de pe pervaz) un dovlecioi …

… plus mazare, sa traiasca nasha mea si noi pe langa ea.

Am compilat, rezumat si calculat si am decis: mancare de mazare cu dovlecel plus coaste (mai aveam si cateva coaste de porc).

Asadar am incins in putin ulei niste cozi de ceapa verde si un ardei gras (tot de pe mosie), sarate, cand s-au inmuiat am adaugat si o lingurita de zahar, am lasat sa se caramelizeze vag, am pus deasupra coastele, mazarea si apa cat sa le acopere, am plecat de acolo la aer conditionat.

Cand mazarea a fost aproape fiarta am pus impreuna dovlecelul, mult marar si pasta de rosii (ma incurc mereu, sunt alea de le zice rosii pasate, na, nu bulion) si am amestecat. Dovlecelul se face foarte repede, nu ii dauneaza sucul de rosii pus in acelasi timp.

Am mai lasat sa se faca si asta e tot si e simplu si e de interes.

Melodia de hard roc aleluia este tot pentru alineeeeeee pentru ca este un foarte bun jucator de remi. E atat de bun incat nu bate pe nimeni.

Alineeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee remi

Inainte de poze (ca retete nu prea sunt), anunt oficial ca renunt la unitatea de masura marca Puiu, bricheta. Trec la unitatea mea de masura care se numeste „ratza” si care este 1/2 din bricheta.

E, cum ne adunaram noi la un remi am zis sa fac ceva de ciugulit, ce poftesc oaspetii, creier pane si coaste. Alineeee nu e vegetarian convins. Si niste gomboti.

E, am cam cules furtuna, creierasii de i-am luat calup au fot mititei, am facut pane clasic cu faina, ou si pesmet si mi-a luat ceva timp.

Coastele le-am fiert, le-am dat cu maglavais adus din Singa si la final le-am pus pe gratar.

E, sa manance si coaste nu au mai ajuns (zic de cei umiliti de gazda la remi), ca s-au dedat la creieri si gomboti.

Ceea ce nu inseamna ca nu am putut manca coaste la micul dejun, da? Iaca.

Despre gomboti nu am decat doua vorbe, bulangii, am respectat aceeasi reteta dintotdeauna, a lui Anton Roman si seria unu, desi aparent zicea ca e de bine, cand am scos-o la scurs a facut fleosc. Ceea ce nu a insemnat ca arunc bunatate de gombot, asa ca am facut o „terina de gomboti cu jeleu de prune”.

Adicatalea chestiunile care nu au vrut sa stea la un loc le-am pus intr-o forma, alternand cu straturi de pesmet fript cu zahar.

Din prunele ramase mixate cu zahar am facut un sirop gros in care am dizolvat gelatina, am pus pe deasupra si am dat la rece.

Si asa am salvat. Ce am vrut (asta e seria doi care a iesit bine):

ce a iesit:

si impreuna:

hard roc aleluia pentru alineeeeeeeeeeee