… ne duc in strainatate. Asa se spunea in bancurile vechi comuniste ca ar fi trebuit de fapt cantata melodia lui Dan Spataru. Drumurile mele sigur nu ma duc in strainatate momentan, ci pe langa casa omului, casa inconjurata de ditamai orasul asa ca azi o sa incep cu poze cu drumuri.
Sau de pe drumuri.
Sa vedeti ce am mai pozat, GPS-ul, pentru ca dupa ce am aflat ca strada Pacala se intersecteaza cu Tandala si Fat frumos, da, strada, cu Ileana Cosanzeana, azi mi-am amintit sa pozez, Pasarea in Vazduh se intalneste cu Cumintenia Pamantului. Pe gratis. Apropos, Pasarea in vazduh este falic, pardon, falnic expusa la muzeul din Philadelphia, aia nu mai e a mea si a ta? Pai nu o luam si pe aia inapoi?
Am incercat sa pozez si niste MIG-uri 21, acele celebre utilaje cu care nu cu multi ani in urma se ara glia patriei, cu sau fara voia pilotului, dar nestiind daca e voie in coltul ala nestiut de lume in care sunt, am tras o poza din fuga la faza lunga a farurilor (apropos, stiti ca faza lunga de fapt se numeste „‘tu-ti mortii ma-tii de handicapat”?)
Am gasit si unul dintre garafiti-urile frumoase (alea cu scris scalambaiat sunt super urate si enervante, mai ales pe cladiri proaspat renovate, dar sunt unele, ca cel din poza mea, super misto) si am mai pozat si starea vremii, adica incerta, ploaie cu soare, brusc bezna, soare orbitor, viejlie si tot asa, una peste alta nu se plictiseste coana vreme, cred ca a inceput sa se bata toamna cu vara, momentan inca e triumfatoare doamna calduroasa.
A, poza cu porumbei, poate ati recunoscut, poate nu, e la Piata Romana, in buricul targului, chit ca arata ca un ghetou.
Cat despre prostioare culinare, mai mari sau mai mici, in general sunt mici. Ca ardeii iuti din geam, foarte prolifici, iar au inflorit.
Deci din motiv de: oua-oua, mini-tigaita, o branza mucegaita care a imbracat diverse stadii care mai de care mai ciudate, carnati buni si chef de toate alea mini, avem ce vedeti in poze, portii de papusi din de toate.
Mini tigaita aia imi face chef de mini-tortilla, mini-omlete, mini-clatite, e cumva asa, parca ai lucra pentru liliputani, e misto.
In rest, apa, ploaie si bataie, ceea ce nu va doresc si voua decat din cand in cand, ca bataia e rupta din rai, zic unii. Intr-o zi sa imi amintiti sa va povestesc de diferenta intre fashionistele cu miros de bara de autobuz in palma si alea de Dorobanti.
rororo