Foietaj cu sparanghel

Ceva simplu de tot, de o pofta. Cu foietaj de cumparat.

E plin sezon, sparanghelul destul de ieftin, i-am rupt varfurile si le-am inabusit in tigaie cu putin ulei de masline, unt, vin si sare.

Restul au fost branzeturi de prin frigider (si niste mortadella). Pe foaie am intins ou amestecat cu branza proaspata si foarte putina telemea (in loc de sare, un cubulet).

Pe deasupra am ras niste cascaval, cas maturat de vaca si parmezan.

Cubuletele de rosie sunt asa, la impresie artistica.
Si am copt.

Si am mancat.

Si o poza misto de final (am impartit pe din doua tot ce am „confiscat” de la cutia milei, afacere si la pret si la varietate).

Jurnal de stat acasa – 7

Azi am facut niste pateuri cu o umplutura inedita.

Nu mai tin minte unde am citit de niste cornuri sau pateuri umplute cu unt si salam de sibiu ras. Nu ne permitem aroganta de a urma retete, ideea e ca in umplutura am pus si putin salam uscat ras. I-a dat un zvac.

Asadar am amestecat un rest de urda (ricotta scrie pe cutie), telemea si putin salam ras (e cam naspa sa razi salam dar na, trebuia testat). Foietajul e de cumparat, din cel necongelat de la Lidl, imi place ca nu creste mult.

Le-am impachetat, sigilat cu furculita, uns cu ou si presarat cu za’atar si parmezan ras.

Patru bucatele le-am congelat gata coafate, sa vedem cum se comporta dupa o vreme.

Le-am copt la foc mare pentru ca fiind mici se fac repede. Ce fraze tampite scot, e de la vreme.

Sexyune, ei bine da, am maini de tractorist dupa aproape doua luni de dat cu dezinfectant, spirt, etc, poate o sa isi revina la normal.

Chestiune: dupa ce trece valul de isterii, la cumparaciuni in anumite zile si la anumite ore, in special daca e frig si urat afara, puteti avea surpriza sa gasiti, ca mine, magazinele goale, preturi mici (nu la toate), aprovizionarea buna si, mere frumoase.

La speculanti se gasesc inclusiv manusi si spirt.

Afara e frig si bate un vant rece departe (pana la Chilia in port), mi-a prins lalelele inchise si asa au inghetat. Bufnitoiul are „nasul” plin cu zapada. Deci e clar, pe bufnitoi il cheama Mutu.

Placinta cu carne

E o reteta nitel mai fada, am evitat prajeala, grasimea, stiti si voi ca cel mai bun e prajit si gras. Dar dupa o vreme va obisnuiti sa o ardeti asa, mai sanatos. Reteta e chiar misto, dupa o idee de-a mea si a vecinei.

Ce tip de produse folositi, mai bio, mai nebio, treaba voastra. Eu am folosit carne tocata amestec, foietaj cumparat, ceapa, usturoi, un ou si pate de la Scandia.

Carnea, ceapa si usturoiul (tocate), plus sare si piper, se pun in tava si se zapacesc asa, cu mana, nu se framanta, carnea trebuie sa fie mai afanata.

Se da la cuptor si din cand in cand se amesteca (nu o uitati acolo ca iese un bloc de carne tocata, cand va amintiti, mai dati cu lingura prin ea).

Dupa ce au scazut sucurile lasate in tava, lasati sa se rumeneasca putin apoi aveti rabdare sa se raceasca.

Nu uitati sa gustati din cand in cand, conteaza mult ce carne aveti. A mea a fost foarte, foarte fada, a inghitit toate gusturile asa ca am plusat si cu putin cascaval si mustar. Asadar amestecul racit l-am amestecat cu ce v-am zis, marar (sau ce verdeata va place) si cu pateu de ficat.

 

Si dupa ce l-am mai dres tot fad mi s-a parut, na, cam ciuciu grasime, asa ca l-am pus pe foietaj si am mai ras putin parmezan.

Chestiunile astea sunt pur optionale, in functie de carnea folosita.

Am acoperit, am uns cu ou, am portionat totul …

Si am dat la cuptor la foc maricel pana s-a rumenit aluatul.

In poze zici ca e baclava 🙂

Mie mi-a placut.

De final niste chestii. Am facut o ciorba (cozi de porc proaspete, fierte, degresata bine zeama), zarzavat, dovlecel, cartof, tarhon, leustean, zeama de varza. Recomand cu incredere.

Am gasit la cutia milei carnati de Peris, au ramas foarte buni, au reteta buna.

Si, daca ii era cuiva dor de animalele de pe plantatie, iaca: Benji …

… Casi

20 ianuarie – sfanta Dana

Asta cu sfanta Dana e o gluma, fireste, asa mi-a zis cineva ca de ziua mea e sfanta Dana. Ne-am petrecut doar cu oameni foarte apropiati asa ca nu m-am spetit cu gatitul, nu m-am spetit cu nimic dar cateva poze tot pun la jurnal.

Am facut nist efoietaje din care unul chiar vi-l recomand, eu am vazut la Anna Olson: palmieri umpluti cu pesto. E destul de clar despre ce e vorba, in loc sa puneti zahar si scortisoara la palmieri, puneti pesto, impachetati si taiati ca la cei obisnuiti. In rest niste oltenesti in aluat si tot in foietaj mortadella si emmentaler.

Iar asa, tot la botul calului (fara aranjamente artistice, am mancat din boluri), paste cu creveti (sos de unt+ulei de masline, usturoi, patrunjel, rosie, sare si piper, totul foarte simplu).

Musafirii au venit care cu ce au stiut mai bine, flori si bere si nu numai (la tort eu nu ma gandesc niciodata, se gandeste Elena mereu). SI cam atat la aceasta minunata fila de jurnal.

 

Ciocolata aia cu portocale e super fantastica.
rororo