Evenimentul 10.000, la final

Abia acum am ajuns sa scriu ceea ce ati citit deja, finalul evenimentului 10.000 despre care am citit la lansarea sa pe blogul lui Cristi Roman.

Totul s-a incheiat cu sprijinul mai multor chefi, pintr-un budet si o licitatie tinute la restaurantul Osho din Primaverii, la toate si-au adus aportul atat Iosif, chef la Osho, cat si chefii Nico Lontras, Johnny Susala si Catalin Petrescu, de la AGO

Dupa cum spuneam, banii s-au strans toti, ba s-a si depasit suma, licitandu-se aproape tot ce s-a oferit.

M-am intors si eu acasa cu sticla neagra de ulei Five 🙂

Imi pare rau ca am uitat complet sa fotografiez mesele calde, dar am gustat niste taitei de orez foarte buni, gatiti de Catalin Petrescu, in rest, vedeti in fotografii doar de la bufetul rece.

A fost o atmosfera super si, ce este mia important, scopul evenimentului a fost atins, despre mancare, nu va comentez nimica, la cati chefi buni au pus umarul la treaba e inutil sa comentez, Osho Fish este un restaurant de top, cu chelneri asisderea si atmosfera calda, placuta.

Si eu in lipsa de inspiratie la scris nitel, dar nu e nimica, au scris ceilalti bloggeri mai mult si mai frumos.

rororo

Caldura mare, mon cher

Se mananca? Destul de putin. Haideti sa vedem ce va oferim astazi. Pai mai intai, ce merge repede, niste paste cu pui si ciuperci (sos din ceapa si usturoi calite, condimentate, stinse cu vin, spre final cu smantana, dupa ce am pus si pieptul de pui si ciupercile, da?).

Hot dog ardelenesc (in paine de la turc).

Am mai facut, la Baiesti, as fi vrut eu sa mai am virsli de Salas, dar canci, am pus niste cabanosi uscati buni, mustar si castravete murat.

Niste clatite? Fie, in forma de V de la victoria aerului conditionat asupra caniculei.

Aveti salata? Avem.

Liniste si pace ieri, nici la terasa nu voia sa stea lumea, am alungat mustele precum vechii birtasi, asteptand musteriii goniti de caldura si concediu ba pe la mare, ba pe la munte, ba pe la concert.

Am gasit o bere ieftina, sub doi lei cutia, e si buna. SI mi-au inflorit rosiile din geam, in arsita, se pare ca le place. (asta din ciclul ce am mai plantat si ce am mai cumparat).

Tot la capitolul cumparaciuni, am incropit o gustare de vara, branza cu rosii bune, in sfarsit e plin de rosii bune, e inflatie, as putea spune. Ardeii gras paraie, miros a ardei, ar fi momentul de facut niste ardei umpluti la un moment dat. Pita de la ovrei merge de minune cu carnatii de la Mega, marca Gusturi Romanesti.

In rest, am cam fredonat-o. Si noi si soparla ludica.

(BÚDIC, -Ă adj. Referitor la budism; budist. ( pentru carcotasi, ca am verificat 😀 )

E atat de cald ca s-a topit si cheful de scris, afara e nenorocire mare, ar trebui ridicata o statuie, un altar, pentru cel care a inventat aerul conditionat in forma lui finala, folosibila de omul de rand. As manca a pile of sliders. Adica din astia:

rororo

Curtea Taichii – bere plata (ma jur ca nu va mint)

Nici nu stiu de unde sa incep si unde sa termin aceasta prezentare. Voiam sa il rog pe don costachel sa asiste la „degustare”, din pacate, blogul dumnealui e cu „Error establishing a database connection” …

Credeam ca a luat-o razna lupul, marmota, nu, cica Vinexport ar produce asa ceva:

Sa va explic cum a ajuns asa oroare in mainile mele, oricum, nu stiu cat a costat, dar face toti banii sa vezi asa o eticheta, sfideaza pana si cele mai crunte reguli ale nesimtirii galactice sa vinzi asa ceva ca pe, nu zic bautura, hai sa ii zic produs.

Framantam la sarmale si am zis ca pot trimite un biet om batrn sa ia o sticla de vin, ce poate gresi, zic ia un vin mai ieftin, nu din ala cu babanu, ceva acolo, la sticla.

Amu ori vanzatoarea e nesimtita, ori, orb ca un liliac ziua nu a vazut ce a luat, desi cica i s-a spus ca da, este vin, nu stiu. Ce se afla in sticla aia dezintegrata, vedeti pe eticheta. Nu am crezut ca voi citi in viata mea pe o eticheta tiparita de mana omului aceste doua cuvinte alaturate: BERE PLATA!

Ba mai mult, Bere blonda plata specialitate cu aroma de soc.

Soc, soc, am avut un şoc! Aproape am intrat in fibrilatii si mi-a scazut puls, tensiune, ce mai poate scadea, mi s-a facut rau, am recitit eticheta, da, scrie acolo, negru pe cacaniu, bere plata, fara codoi. Doamne Dumnezeule mare al betivilor, cum ai lasat sa se intample asa ceva? Cum de nu ti-a fost mila? Nu a ajuns ca ai pedepsit oamenii sa vada, fara voia lor, bere cu gust de suc si culoare de chiloti, din vitrine, rafturi si baruri, pana in reclame?? Cat de greu am pacatuit noi, oamenii de rand, cu ramasita de ficat care ne sta marturie ca am testat si degustat de zeci de ani de la posirci la marfuri de lux, incat ne poti da asa ceva? E legal in Romania? E legal in univers??? S-au prostit berile cu fresh de citrice, cu fructe, cu mama lor, acum avem bere plata????

Ba mai mult, daca eticheta aia nu minte, cu ce a pacatuit flora, pamantul, muncitorii, cum sa pui in bere plata malt si hamei? Hai, inlocuitor de hamei, inlocuitor de soc, duca-se, nu stiu cu ce le-au inlocuit, dar nu e important. Dar fie si 0.0000000001% sa pui din grauntele care ar putea fi parinti legitimi ai unui lichid amarui, superb inspumat care poate aburi o halba si aluneca miraculos pe esofag la vale, este o crima. Si daca eticheta e reala, judetul Vrancea (cer scuze bunilor mei prieteni) trebuie sters de pe harta lumii, imediat. Eu tind sa cred ca totusi nu e o eticheta scoasa de Vinexport, ca au facut unii asa, la plici o etichetare oarecare cu basini si posirci pe care nu le-ar ingurgita nici porcii. Da, am gustat. O tempora, o mores, verticalitate, bun simt, moralitate, unde sunteti, unde esti tu Tepes Doamne, cine a indraznit sa gandeasca asa ceva (bere plata!!!) ar trebui sa plateasca o viata in care sa nu se hraneasca si sa se hidrateze decat cu mizeria asta. Cine o comercializeaza, sa fie obligat isi intarce copiii cu asa ceva, cine o bea, pe barba lui.

Am aprins o lumanare anti-tantari la priveghiul bunavointei fata de sensibilitatea consumatorului de cursa lunga (adica al meu).

Credeam ca am vazut multe in viata, mi-am dat seama ca am vazut prea putine, iar acest exemplu de nesimtire este, irefutabil, cel mai mare pe care l-am zarit, inclin sa cred ca homo erectus nu a disparut, el inca mai traieste, are circumvolutiunile tot la fel de subdezvoltate ca in pliocen si face bauturi numite „bere plata”.

Cu tristete in glas va doresc pentru ce v-a ramas din weekend: rororo.

Party time

Tot vreau sa scriu un articol mai lung dar nu nimeresc, ieri, cum a fost miscare slabuta, am luat aparatul in buzunar si am facut poze la bar unde au curs cocktailurile la litru, la vaza, la patru paie, la ce vreti voi, ca la bucatarie, pauza … si nu de masa.

Intai am pozat o frumoasa surubelnita facuta de frumoasa noastra barmanita.

Da-i cu vodka …

… da-i cu portocala.

Si iaca asa, poftiti, o surubelnita, don’t screw up the poor driver.

Cum spuneam, la bucatarie, nimicuri, am facut un piept de pui la gratar pentru fete, cu otet balsamic jmeker, da, da, din rezervele personale. Ce nasoala e lumina fata de aia de bar, la bar ies pozele de minune.

Mi-am imbunatatit cunostintele, habar nu aveam de Stroh, celebra bautura austriaca, mai exact un rom aromat care se face pana la 80 de grade. Nu celsius. E misto de privit alchimia unui bar cu multe cocktailuri. Mancare, in general, am facut sandwich-uri, bune, bineinteles.

Am mai pozat si un frumos amestec de vodka si suc de mere. In general eu respect mult vodka, mai ales acum, ca nu mai am voie sa o beau. Sincer, nu as strica-o cu nimic, cu atat mai putin cu suc de mere sau, oroare, de pere. Dar is faine pozele.

Abracadabra …

hocus pocus betzivanitus cruntus …

… preparatus artisticus servitus.

Ma iertati, am inspiratie, aveam o droaie de povestit, dar cand ajung la comp dorm pe mine, asa ca pun numai poze, ca-s misto. Sau nu, din categoria „sau nu”, asa de mult ma mandream cu iahnia de fasole zilele trecute ca acum e momentul sa ma dezmandresc cu aspectul unei chestii care e de fapt, desi nu va prindeti, o ciorba. E, puteam sa va mint sa va spun ca e o zupa di pollo, ca am atipit si a scazut zeama, daca ii puneam si o mana de parmezan sau doua linguri de pesto o vindeam ca specialitate a casei, zupa di tutti zupe. Daca rade careva il zbarg, e cu gaina de tzara, da? Si multe, multe legume, acrita cu bulion de corcoduse.

In rest, Bogdana, te asteapta …

Asa cum si pe mine ma asteapta in prag maimutica nebuna, zisa si rororo, manjita de noroi, sta pe un pres sub care s-au adunat rame (cu â din a) si melci.

Crap de somn, am inspiratie cand fac treaba, ma paraseste cand ajung in fotoliul de la comp, in fapt as dormi o luna, la o temperatura de 22 de grade (celsius de data asta), cu un mojito rece alaturi, pe plaja, la umbra unui leandru inflorit (ce vreti, la Mediterana e sezonul, in Thassos chiar se poate), pe un sezlong cu perne moi in nuante de albastru, cu picioarele in apa transparenta. Si, daca mi s-ar face foame, as manca un micburger. Mama, ce pofta am de un micburger. Ceea ce imi voi face, poate chiar maine.

Pentru cei care au ajuns mai tarziu, un din asta:

rororo