Porc cu bere

Din vorba in vorba si pe mai multe subiecte deschise de Costachel, imi veni chef de un porc cu bere. Mai in gluma, mai in serios, porcul si berea le decretai nationalisme, chiar daca nu impreuna.

Si desi e o gateala faina, nu prea o fac, din motive pentru care unii nu mananca spanac sau piele de pui, ca au mancat la gradinita de li s-a acrit. La mine s-a tot facut mancare cu bere de m-am plictisit, dar acum parca imi veni cheful.

Am facut-o la modul cel mai simplu posibil. Si bine am facut. Am pus pe foc fleica de porc, ardei gras, ceapa verde, usturoi si rosii. Presarate toate cu condimentul ala „Osmanish”, aici e neimportant, ca fiecare poate pune ce are chef, merge ceva iute, piper, boia.

Am pus un pahar de bere, capac si mi-am vazut de treaba.

In paralel am traznit si o mamaliga, dar nu oricum, in jintita.

Am lasat sa scada prima transa de bere (jumatate de litru) si sa se prinda nitel de teracota, ca sa fac un sos asa, cum trebuie. Si pe urma am adaugat restul de bere.

Asta e tot, chiar in rest nu am facut nimic, am lasat numai sosul sa scada. Sare si piper am pus spre final.

Cat am pus tocnita in farfurie, gata si mamaliga.

Este una din cele mai simple si bune mancaruri si merge si cu cartofi, piure, natur, traba domniilor voastre, nu ma bag. A, cu pita buna, in sos, da, dar de unde, ca nu aveam.

=================

Seria neagra, vorba reclamei, in afara de un cascaval de casa ratat de care o sa va zic alta data, au fost niste cumparaturi. Am tras de niste plase si am intrat la Bulgaroaica, pentru ca are niste branzeturi excelente. Si mi-au sarit in ochi mezeluri „de casa” de la Aurora.

Ca orice vanzator respectabil, iti taie eticheta si coditele si cazaturile, sa nu incarce la cantar. Am luat niste pastrama si salam. De casa, bune de altfel.

Dar am rugat sa imi puna in punga si etichetele taiate, sa vad ce contin draciile. Mai, m-au pacalit, gustul, forma, culoarea, greutatea, pretul (cam 49 era pastrama). Pe eticheta, iaca, cititi voi.

Asta e, prima si ultima data cand iau, deci daca intreaba domnul Ovidiu, nu, mezelurile Aurora, nu.

Inca una dura, eu de vina, ma grabeam, trebuia un mic dejun, am luat branza din magine, nu ieftina, ce contine, se vede.

Nu ma pricep, dar pana si mie imi iese repede branza facuta din lapte, fie el si pasteurizat, fara xanaduuri din alea. Care ai secretul pentru care se baga tampenii in mancare care mie mi se par ilogice, astept sa imi spuna si mie.

Asa ca am luat o telemea de bivolita de la bulgaroaica, buna foc, stau bine la branzeturi bulgarii.

Si teapa numarul trei, Mega Image. La raft, amestecl de ciuperci etichetat cu 6 lei si ceva. Opaaa, zic ia ca am prins pisica in sac, pusei doua in cos (ultima oara costase cam 11 lei punga). ma duc pe Culinar, zic vecinelor, fugiti si luati ca e ieftin. Ajung acasa, iau bonul … dar deja cred ca stiti urmarea. Pretul la raft 6 lei si ceva, pe bon mi-au luat 10 si. Corect, c’asa e in tenis.

Asa ca de final facui o salata din frunze si „tepe”. Cica buna, acum ce era sa fac.

Noi sa fim sanatosi, hard roc aleluia.

La multi ani River!

Prietena mea Madalina e cam departe, la Bacau. Cum care, Riverflow.

Cu zapacelile de azi si cu traznaile de ieri si cu multii nebuni de pe net care nu au altceva mai bun de facut decat sa … dar sa lasam asta.

Cadoul de la mine pentru Mada e un sandwich, da, da, alta idee de la distanta nu am avut.

Primavara la Bacau,
Cate-o data e-un calau.
Soarele abia apare,
Buburuza nu e-n zare.

Am luat atitudine,
Fara solitudine,
Am creat in farfurie,
Primavara va sa vie.

Riverica mica,
De-as fi o furnica,
As cara in spate,
Tot necazu-ti frate.

Iaca ast cadou,
Desi nu-i in ou,
Este o surpriza,
Sa te tina-n priza.

Si o bere beu,
Asa, de antreu,
Sa ne fie bine,
Sa fii langa mine.

La multi ani cu bucurie,
Lumea langa tine fie,
Te tzukam la datorie!
(buburuza draga mie)

Extrem de scurte detalii tehnice, sa stie Mada ce i-am dedicat, pe felii de paine cu crema de unt, chiftelutele de ieri, rosii, masline, ceapa.

hard roc aleluia si le mega multi ani

Chiftele umplute cu mozzarella si masline

Umplute la randul lor cu gogosari. Compozitia de chiftele este aceeasi ca la chiftelele marinate in mancare rece.

Cred ca de aici nu mai am ce sa dezvalui, se imbraca bocconcini (ca daca zic bilute cine stie la ce va ganditi) de mozzarella si/sau masline fara samburi, umplute cu gogosari arata si mai bine, in compozitia de chiftele.

Se fac chiftelele care se dau prin faina si se prajesc in baie de ulei, apoi se scurg. Achtung, ca alea cu mozzarella trebuiesc bine sigilate, tinde sa o ia razna branza.

Comentarii la obiect: pentru ca au fost picante chiftelele, mozzarella a fost mai mult de pamplezir, as pune alta branza, mai iute si mai picanta, o telemea veche, o branza cu mucegai sau burduf. Branza de burduf. (asta e pe modelul Bond, James Bond. sau mai bine: Damme. Van Damme. Claude Van Damme. Jean claude Van Damme).

In schimb cele umplute cu masline, la panou, asa da. Se potrivesc perfect gusturile si arata si bine. De refacut.

Pe astea nu le-am gadilat prea tare ca am avut ora vesela pe net azi, dar oricum se vede.

V-am aratat melcul paznic la geam? Nu mai stiu.

hard roc aleluia

Editez ca tot e scurta reteta ca vine de la ailalta (gen za dacs cam from za tracs). Auzi belea bai memet, ma duc azi, ma vad cu o gajica, zic daca tot ies pe ploaie si pe vant, iau si io o bere, sa fie.

Zic la magazin: doua Timisoreana. Tipa imi zice: doua khfdgshrdiifdwoeifd (cam asa am inteles eu, ca era cam zgomot). Zic: da. Ce era sa zic.

Imi pune in plasa si pita luata de alaturi si nu mai stiu ce balarii am luat (ceva de plante, bio, parca alexandrion) noah si sa vezi ce am tarat de plasa, da’ nu imi trecu prin minte ca un avea de ce fi grea asa de la doua cutii de Timisoreana.

Pun acasa plasa pe scaun, ce crezi bai memet, erau doua Timisorene a cate doi litri fiecare =)) Mah da pana acasa nu ma prinsei, cred ca femeia m-o fi intrebat daca sticla sau cutie. Naiba stie.

Concluzie: nu intotdeauna cand zici da e de rau, cantitativ poate fi de bine, mai ales daca ai muschii multilateral dezvoltati.

Chiftele marinate in mancare rece

Nu am avut idee de titlu, ma tot hlizeam la diverse subiecte interesante despre leacuri universal valabile, despre globalizarea bucovinenano-tibeto-japoneza, mai sa uit sa pun pozele, nu ca ar fi cine stie ce, saracele. Dar reteta este. Asta pot spune fara sa fac pe culinaro-blogarul cu mvai si delicios ca e bestiala.

Combinatia este intre doua retete, chiftele marinate si mancare rece.

Ma apucai sa adun ingredientele, pentru chiftele: ceapa, carne tocata, oua, cartof, usturoi, putin pesmet, patrunjel, condimente. Pentru sos: ceapa (multa), vin alb sec, sare, masline, suc de rosii, boabe de piper, foi de dafin.

Din poza lipseste usturoiul, cartoful, pesmetul.

Pentru chiftele am amestecat carnea (slaba, de la bulgaroaica), ouale, patrunjelul, pesmet, sare si condimente (din alea iuti, de la turci, merge orice va convine) plus ceapa, cartof si usturoi, tocate marunt. M-a mancat sa le amestec cu ala de aluat, am cules de pe masa cate ceva din umplutura si tot la framantat clasic am trecut.

Am dat chiftelele prin putina faina si le-am copt in tava tapetata cu hartie de copt unsa cu putin ulei.

Cat se coc chiftelele, se face si sosul, cum ziceam, ca la mancarea rece, intai se inabuse ceapa in ulei, cu vin, pus putin cate putin, capac, cum trebuie.

Misto la copt e sa puneti si nitel ulei, sunt ca alea facute in tigaie numai ca nu absorb si trebuiesc intoarse o singura data. Exact cat se fac toate aveti timp de verificat globul pamantesc si de stabilit unde se afla bucovinatibetcaliforniajaponia. Cica acolo e cu ciuperci.

Bun, cand is gata si chiftelele (din aproximativ un kilogram sapte sute de grame de amestec au iesit cam 50 de chiftele) le punem peste sosul de ceapa si adaugam sosul de rosii, piperul (szechuan am pus eu), foi de dafin, masline si apa cat sa acopere tot.

Am vrut sa pun felii de lamaie ca la mancarea rece, dar pe cuvant de neconsumator de bauturi nealcoolice daca nu merge mai bine cu castraveti.

Si cu piure de cartofi.

Nu cred ca e prea coerenta reteta, ca am ras azi cu lacrimi pe un site, dar sper ca se intelege, ideea e sa combinati chiftelele cu mancarea rece, piure si acritura.

Pana am reusit sa pun pozele cucu mucu soare, aia e. Plus ca ma impiedicai (iar) cu castronul in drum spre bec, ca in bancul ala.

Asa ma amuzai azi de fauna internauta (licenta poetica) incat mi-am amintit de o melodie veche, draga mie, mi-am amintit si de un „amic” caruia ii spuneam „patru clase” ca rima cu numele lui, dar nu pun melodie cantata de el nici sa ma tai. Bicepsi, tricepsi, deltoizi, hard roc aleluia. Oare la creier nu se fac muschi cu exercitii?