Pizza, branzoaica, langoasa, varzari

Din nou de straja schelelor, plus cainele la regim, plus un rest de drojdie, ce mai tura vura, am facut un aluat pe care l-am testat si dospit la cald si la rece si au iesit cele de mai sus, portii de papusi.

Inainte de a pleca in excursia neculinara sa va arat mai intai gustarele de pe langa schele (asta inainte sa ii apuce decopertatul, acum nu mai pot poza).

Plus o Casi de plus (au dat la un ziar cadou labrador si i-am pictat eu ochii si gulerul alb).

Evolutia reabilitarii, pai s-au revoltat aia de la prima scara ca le pute veceul (astia care au contractat nu au platit si pe cei ce le curata, nu au platit nici sa ia gunoiul, ca la balamuc e). Asa ca printre pomii mei care erau cu mierle si arici beneficiez de o minunata latrina, suedezii vad ca nu au probleme sa manance si sa bea si sa fumeze langa, probabil ca s-au nascut cu mirosul ala in nas, nu ma bag eu. Rezolvarea mea: nu mai aerisesc in spate, ce sa fac.

Doreii de la tevile de apa calda s-au chinuit doua zile rupand zidurile pana si-au dat seama ca o teava de multi metri nu intra intr-un subsol de putini metri. Drept pentru care si-au luat pauza de masa, inca mai upt sa salvez rozmarinul si lavanda de ei.

Mai sunt si alte aspecte placute, dar sa trecem la reteta noastra, care nu prea e reteta, ca e la ochi si nu am cantarit nimic, dar aveam pofta de langosi cu branza asa ca o sa aproximez.

Am pus cam o cana de faina, am facut o groapa in mijloc, am pus drojdie, putin zahar si lapte caldut, am lasat sa o ia din loc.

Am adaugat un ou, cam o cana de lapte batut (aveam in plus), am amestecat apoi am pus (da, ma enerva si pe mine acum cativa ani expresia) faina cat cuprinde. Si cam o cescuta de ulei.

Nu stiam ce va iesi, am lasat sa creasca, am facut primul test cu aluatul facut cu niste branza si prajit in ulei.

Bun, putin cam gros si a ramas vag crud, dar nu e naspa daac intinzi bine.

Am lasat aluatul sa dospeasca la rece, cum m-a invatat Clau si Elena, da-le-as beri, Elenei aici, lui Clau cand ne-om revedea.

Asa ca am facut o langoasa simpla.

Dintr-o bucata de aluat am facut pizza a la schela, cu liutenita in loc de sos de rosii, salam, mozzarella, busuioc si ulei de masline.

Aluatul rezista, ca si coafura mea in bataia oxiacetilenei.

Si pentru ca alina mi-a facut pofta de varzari, de fapt langosi cu varza, apai ce era sa fac? Cum am auzit ca se pune si ceapa la Neamt, apai asa facui, varza, ceapa, putin ulei, putin marar, mult piper, deja aluatul dospit la rece a devenit de vis lasat nitel la cald si am intins puuutin cam mult o foaie, dar nu conteaza.

Asa ca edsi nu e un blog culinar, spre ca ati inteles reteta, caine de plus, latrina, aluat, varza, luati cu varzar daca nu va trece.

Dupa gustul meu placintele cu varza sunt cele mai bune din lume, jur pe popotamas.

rororo

Rasol alb de vita

Si niste poze cu imprejurimile, pe langa. Din anume considerente am luat o bucata de rasol, am rugat macelarul sa mi-l toace (fac experimente pe fizicul meu, da) si, fireste, primul lucru pe care l-am facut a fost un biftec oarecum tartar (fara iuteala, fara alcool).

Mai exact in afara de carne a avut si bafta de un ou proaspat (galbenus), in rest am pus doar sare, piper, ketchup si mustar, worchestershire si nitel sos de soia.

Si da, galbenusul proaspat, da, cel nebio ca gainile sunt vaccinate sa nu faca salmonella.

Amestecat bine totul si, ca la carte, cu paine prajita cu unt, toate proaspete (untul nu, ca din Irlanda nu a ajuns chiar direct din vaca), demential.

Mi-a ramas putin amestec pe care partial l-am trantit pe gratar, pur si simplu.

Si, dupa ce am pastrat si Casandrei putina carne cruda am pus restul de amestec (tot doar cu galbenus, ca mai sus).

Ca sa nu arunc albusul cele cateva chiftele le-am trecut prin faina si albus batut.

Deci picnic pe schela, zic.

Din ce a ramas, a doua zi am facut toata cantitatea, date chiftelele prin faina si ou. Dupa gusul meu, au iesit excelente, chiar nepicante, asa ca rezum compozitia: carne macra de vita, galbenus, sare, piper, ceapa, castravete murat, ketchup (eu la tura doi am pus sos picant de rosii), mustar, worchestershire si soia. Dar parerea mea e ca na, dupa gust. Sigur, cum le-am facut eu au iesit fragede si zemoase. La urmatoarea tura o sa fac o rulada, dar tot asa, cand vine rasolul de dimineata la bulgar.

Acum legat de schele si imprejurimi, sa ramaie la jurnal, a dat o ploaie zdravana peste sapa turnata de astia ieri.

Graurii au venit la furat struguri si fac o galagieeee.

Fosta curte a cainelui e un soi de tunel imputit.

Iar pentru mine, un chin, trebuie sa plimb potaia prin parc, imi place cand e de plimbare, nu de cacare. Maimuta vrea mereu in gradina ei, dar daca nu se poate, nu se poate.

Cam asta, azi pauza de taiat via si mutat rafturi, lejer.

rororo

Liutenita

Care e tot zacusca, da’ pe bulgareste, numai ca a lor nu are consistenta celei romanesti si cum, absolut accidental, a mea a iesit foaaarte asemanatoare cu cea de la ei, asa i-am zis, ce sa ii fac.

Treaba, initial, a fost simpla, ardei copti, kapia, vinete coapte (vinete), ceapa, ulei, foaie de dafin, sare, piper. Ei, aici buba nitel, ca am tocat chestiile congelate si s-au facut cam pasta si raportul vinete-ardei era in defavoarea vinetelor.

Nici gand sa mai coc, asa ca am curatat, lasat cu sare la scurs, doua vinete, apoi le-am pus ca atare peste cele coapte si am plusat si cu un dovlecel mai mare, ca, fireste, am gasit la jumatate de pret.

In rest, oala batraneasca, foc mic si iubire. Iuteala nu mai pun la nimic, dar asta nu inseamna ca nu ar fi mers.

Si pentru ca mereu ma oparesc atunci cand umplu borcanele, chiar si cu lusul, ed data asta am folosit o minunata palnie masurata fix pe borcanele avute.

In afara de faptul ca se poate consuma ca atare, pe paine, poate fi folosit si ca adaos la mancaruri, in loc de ketchup la burgerii pe care o sa ii fac, ori sos pentru paste. Si nu numai, e foarte versatila tocano-soasa asta.

rororo

Colectia de toamna-iarna

Sper sa nu dea cineva vreo cautare dupa cuvintele de mai sus, ca nu e cu moda.
E vremea recoltei, mai primim, mai gasim la pret mic, punem la colectie.

Am primit niste rosii fantastic de bune. Am facut rost si de o branza nemaipomenita, desigur, care de unde cunoaste, de la tantite. Am adunat mai multe si am facut si un zarzavat de ciorba cu de toate (acum se gasesc multe la pret foarte mic).

Fireste ca s-a lasat cu o zeama de legume de nici nu le mai stiu pe nume.

Dupa felul unu, pentru ca am primit must proaspat stors la boxa, apai pastrama cu cartofi si mujdei a fost inevitabila.

Iar ca desert, efectiv m-am jucat cu ce aveam in plus, un plic de budinca de ciocolata (sigur ca da, bio, puteti face de la zero, doar ideea o testam).

Am facut un blat de biscuiti cu unt si biscuiti sarati, ca la cheesecake.

Am pus peste el niste visine din compot si cubulete de ciocolata.

Am turnat budinca fierbinte si am lasat sa se raceasca, apoi am pus la frigider.

Excelenta combinatia, daca faceti sarlota/budinca de la zero, cu atat mai bine.

Pai cam astea, avem felul unu, doi si desert, zarzavat pentru iarna si zacusca fierbe. In rest, se toarna sapa pe bloc si se schimba tevile, ca toamna, numaram bobocii pana dam la boboci.

rororo