Creveti cu Amaretto

Ne stim deja de ceva vreme, deci va e clar ca daca dau peste reduceri, nu rezist, de aceea m-am trezit ca am in congelator vreo trei marimi de creveti luati la preturi de ma umfla si rasul. In loc sa am si eu plin cu pui si porc, cum ma impiedicam de creveti, pac, ia-i. Daca ma apuca sa fac vreo fasole cu creveti si sarmale de creveti sa nu va mirati. (glumesc, da?).
Deci cum va ziceam am adunat creveti mari, foarte mari si foarte, foarte mari, adica astia din poza:

Am scos vreo patru din cutie si i-am lasat sa ajunga la temperatura camerei acoperiti cu niste leurda (aveam in plus) si ceapa verde, putin vin, sare si piper.

I-am tras apoi in tigaia cu ulei amestecat cu unt si i-am rumenit cu nitel Amaretto.

Treaba e ca a ramas mult sos prins, deci am scos crevetii, am mancat unul asa, de chichi …

Dar pe cei ramasi i-am pus inapoi in tigaie, am deglasat doar cu putina apa si i-am stropit cu foarte putin sos de soia la final (ca asa mi s-a parut mie ca merge).

Si gata. In rest, rar prin bucatarie, mai mult m-am jucat, de exemplu cand am deschis o conserva (mi se par excelente cele Nixe de sardine fara piele si oase) …

… mi-am facut „sushi”. Glumesc, asa, doar de amuzament am facut doua gogoloaie de orez rece cu legume si am pus pestele deasupra. „Sushi” 😀

Mi-am mai facut si o pofta, dovlecei si cartofi prajiti, rosii si branza.

Si pentru ca mi-au ramas si cartofi si dovlcel, am batut doua oua cu putin lapte, parmezan, rosii cubulete si ceapa verde si am pus peste, ca un fel de tortilla, dar nu tortilla totusi. Pentru pachetel.

In rest, ne ascundem cu totii de canicula, am lasat afara doar un arici de servici in gradina kitsch, noi ne-am tras la aer conditionat.

Paşte 2022

Hristos a inviat!

Anul asta am fost modesti, nu m-am dat peste cap cu nimic si, fireste, mai intai va arat ouale cumparate gata vopsite, cum fac de multi ani incoace.

Ca mancare gatita am facut doua chestii simple, ciorba de loboda si stufat de pui. Mielul l-am evitat cu gratie mai ales din cauza pretului. Chiar imi pare rau de multi miei care au murit degeaba anul acesta, la ce preturi au fost o sa se arunce multa carne, mare pacat.

Iar de pus pe masa, cateva gustarele mici, putina salata de boeuf (facuta de vecina), cozonac, pasca si drob de laprietenii cei mai buni care nu te lasa fara, plus, ei da, traditional pana la cer, creveti 🙂

Am ales sa fac creveti fiindca sunt grasi, frumosi, pretul e mai decent decat al unei fripturi de miel, plus ca aveam pofta. I-am marinat cu coaja de lamaie, ulei de masline, sare, piper si leurda.

I-am rtas apoi in nitel unt cu ulei si i-am amestecat cu paste. Foarte simplu, cu vasul in mijlocul mesei sa isi ia fiecare cat vrea si cat poate.

Stiu ca nu am facut ca stramosii mei, munti de mancare, o sa ma iertati, dar pe masura ce imbatranesc nu mai vad rostul pentru ca oricum nu poate manca nimeni atata amar de potol. Si da, imi plac cele traditionale care se tin in familii mari, cu de toate pe masa, imi place sa privesc si sunt destule minuni culinare pe tot internetul, eu ma marginesc la putin.

Sa aveti o primavara cum se cade.

Scoici si alte mancarici

Pentru inceput vreau sa va spun ca nu sunt insensibila la situatia globala, pur si simplu nu vreau sa imi tin pe blog chestii politice, geopolitice, opinii pe care fiecare le avem, doar prostioare de pe langa casa. Nu e ca nu vad, doar c anu vreau sa discut in neant cu necunoscuti despre chestiuni importante.

Acestea fiind zise, sa incepem cu scoicile.

In saptamana greceasca de la Lidl au avut niste scoici foarte misto, pret decent, glazura putina (de gheata), marime perfecta.

Asa ca am asteptat (stiti cum era, suna un prieten) si am impartit o gustare relativ clasica de la o vreme si pe la Marea Neagra: scoici cu cartofi prajiti.

Aluatul de bere (oua, faina, bere, condimente) l-am facut cu faina de orez, fara gluten (aveam in plus). Nu ma omor dupa chestiile fara gluten dar in acest caza aluatul a ramas crocant inclusiv pe scoicile reci ramase a doua zi (au fost multe, chiar nu am realizat ce multe deci au ramas).

Am facut un sos „Dana”” (iaurt, smantana, maioneza, usturoi, tarhon) si un soi de salsa. Nu m-am indurat sa dau banii pe rosii plastice de iarna asa ca am folosit o cutie de rosii tocate cu busuioc, plus usturoi, ardei gras si ceapa verde, proaspete. Si nitel ulei de masline. (mi-a mai ramas salsa, am refolosit-o, dar asta in alt episod).

Ca sa termin cu cartofii am executat si cea mai buna mancare din luma (CP, ou, branza).

Si nu numai …

Pentru ai casei am facut ciorba de perisoare. Pentru umani cu perisoare de pasare si zeama de varza …

… pentru catelul cu (deja) strungareata cauzata de varsta, cu perisoare de vita.

Si pentru c am-am impiedicat de niste noutati si reduceri, va arat si ce am luat (cu concluziile de rigoare).

Carnati afumati de porc, Lidl, Camara Noastra, produs nou, foarte buni, pret mediu.

Coliva instant (pentru ca muream de curiozitate), 8 lei, iese cam un kil de coliva urmarind indicatiile de pe pachet.

Nu e rea deloc dupa ce se raceste complet (calda arata cam aiurea, dar rece e cum trebuie). Texturi bune, insa mult prea multe arome, dupa parerea mea, au exagerat cu aromele artificiale. Dar de o pofta, merge.

Pentru ca erau la reducere foarte mare am luat chestiile astea (sunt din carne tocata umplute cu branza).

Nu le-am facut nici in tigaie, nici pe gratar ci le-am fiert intr-un fabulos sos facut din pasta de rosii, ceapa, usturoi, ardei copt (mult, cu tot cu zeama ardeilor, de la congelator) si vin alb (Retsina). Bune.

Spre bucuria cainelui am gasit mere uriase cu 2.5 lei. Nu stiu daca va dati seama din poza dar sunt uriase. As sprijini producatorii locali dar merele rosii in general sunt import Polonia, cu parere de rau pentru cele locale care nu prea sunt, iaca polonezele:

In plus iaca flori si o albinuta de februarie (i-am dat nitica miere).

Fritto misto

Mi-am serbat oarece cu un numar restrans de prieteni si am ales sa incerc sa fac chestia asta. Fritto misto sunt tot felul de legume sau pestisori dati prin faina/amidon, prajiti rapid, doar cu sare si piper. Eu m-am jucat nitel si la tehnica am gresit tot nitel dar va zic eu unde ca sa nu faceti ca mine. Desigur ca nu a fost nimic necomestibil dar se poate si mai bine.

Am folosit un amestec de fructe de mare si creveti, in functie de ce aveti in preajma, curatati, dezghetati, scurgeti, taiati, ce mai, pregatiti ingredientele cum trebuie.

Amestecul pentru fructele de mare l-am facut din faina (fara gluten) de orez si amidon, boia, sare, piper, coaja de portocala, granule de usturoi.

Fructele de mare le-am dat prin amestec si le-am scuturat apoi bine intr-o strecuratoare ca sa inlatur excesul de faina.

Le-am prajit la foc foarte mare in baie de ulei.

Unde am gresit: prima transa a fost prea incarcata, dureaza cateva minute sa se faca, deci e bine sa faceti transe mici, totul merge mai repede si are si aragazul de castigat (eu l-am stropit din plin).

Cer multa sare, eu am pus ca de obicei sare mai putina, in mod evident trebuiesc, dupa prajite, mult mai bine sarate.

Cam astea au fost gafele. AM facut doua sosuri alaturi, al meu clasic (maioneza, smantana, iaurt, usturoi, tarhon) si unul de ceapa rosie cu sos de soia (si vin, ulei de susan, otet balsamic, usturoi, ceapa verde, crema dulce-acrisoara de balsamic cu citrice). La al doilea m-am jucat dupa gust si chef, sosul clasic e doar cu ceapa rosie in mult sos de soia.

Am primit printre altele si dulciuri, tort de ciocolata bestial de bun, nenorocit de bun, facut de vara-mea.

Rulada de bezea cu migdale, crema de mascarpone si zmeura facuta de Elena.

In rest, pentru in casa, doar red neck-isme. Cartofi, cartofi si si mai multi cartofi (mancare, prajiti, salata).

Am reusit sa il pozez si pe Gigi, al lui Marga. Sau o fi Marga, nu stiu ca zici ca-s argintul viu, greu de pozat.