Octombrie

O luna asa de anapoda, mai rar, nici nu prea am gatit, nu am pozat cine stie ce, ba am ajuns chiar sa fac poze cu telefonul, e, ma rog, va arat ce am pozat si va si zic pe scurt ce am facut. In afara de chestii clasice, ciorbe, varza, fasole, am avut chef de pane-uri. De fapt chestii in aluat de bere. Si am facut pipote si inimi (fierte bine mai intai in apa cu diverse condimente), aripioare (si ele fierte partial asisderea) si muulti dovlecei pane. Si sosuri cu usturoi, maioneza, smantana, iaurt, hrean.

Am uitat sa folosesc si wordpressul intr-o luna, oricum intr-o poza de mai sus e ce am impartit deci am facut si nitel orez.

La capitolul pofte, avem tot aripioare, intai fierte in bere apoi cu o glazura de sos soia, sos dulce- acrisor cu rodie, nitel usturoi; mancarea mea preferata, CP, ou, branza si, ei bine, o saorma la „farfurie” de pe langa stadionul Lia Manoliu, pofta facuta cand am asteptat cateva ore ca sa luam pisicuta de la castrat. Ce pisica? Va arat si ce pisica, mai incolo.

Aceasta minunata pisica, umbla uda pe sub geamuri si se smiorcaia de mama focului, am adunat-o, acum e la prietena si vecina mea. E chiar deosebita, de fapt cred ca se crede catel. Nu am gasit pe nimeni dornic de o pisico-catel asa ca ne bucura noua zilele momentan. O cheama Mira.

Aa, am mai gasit niste poze, inainte sa fac si eu covid ca tot omul am apucat sa mergem la un gratarel, la o gogoasa si o bere. Iaca si putine poze.

Am mai pozat si cateva dintre florile mele.

Si o poza dinainte de intrarea la munca de noapte. Ca asa e in tenis.

Si gata. Sper intr-o luna mai normala (desi e deja la jumatate si nu e deloc asa) sau o concediere masiva, sa dorm vreo luna.

La cumparaciuni

Da, curaj maxim, sport extrem, deja imi reneg centura neagra la cumparaciuni, am cheltuit o droaie si am luat mai nimic. Si nu ma duceam ,dar sunt necesitati imediate prin zona si na, ma dusei.

Jur pe rosu ca nu fac reclama nimanui, am gasit oarece chestii bune sau scurtaturi.

Gen la cutia milei au niste plicuri de la Maggi, baza pentru paste, ai zice ca pfuai, ce mizerie. Bai, sa stiti ca nu. Nu au decat legume si condimente, ceapa si rosii uscate la soare si oarece amidon. Chiar delicios si te scapa de multa corvoada. Eu chiar am pus la paste (cu carnati de peris, tot de la cutia milei) dar am folosit si la o mancare de fasole verde si la o ciorba de varza si e super misto. Desigur daca gasiti la juma’ de pret.

Iaca pasta

De vreo doua saptamani a fost o saga a branzei. Ba, de la „sibieni” de la mama vacii si oii, ba, branza prosta si scumpa. Sunt sigura ca au motivele lor sa fie asa, in general mancarea a ajuns proasta si scumpa, da puii mei, chiar asa.

E, salvarea ta e, ma, ia stai asa: la 50% branza maturata (cica expira, ma lasi) iese la 25 de lei kilu’ si dupa nenumarate rugaminti, de la munca, o branza excelenta cu 30 de lei. La negru 30 de lei.

Am gasit si parizer cu gust de parizer, la Angst, nu mai stiu pretul dar deja e fitza mare sa mananci parizer ca pe vremuri. Facui pane, sa nu irosim.

Azi facui trei magazine, suta si magazinu’ si venii si cam in curu’ gol ca si cutia milei s-a scumpit in loc sa se ieftineasca. Expiraciunile s-au dus de la 50% la 20-30% sa si le bage in cur.

Asa ca intrai la Domidene, calitate, preturi nu mici, dar bune, corecte. SI cerui o bucata de carne afumata cu gust de, ma iertati, daca aveti asa ceva, de carne afumata.

Avura, 14 lei bucatica, da mi-o dadu direct pe sfoara.

Baieti destepti ca o bag in mancare ca pe plicu’ de ceai.

Si daca vrea si vecina sa faca ceva mancare cu gust de afumat o si imprumut, ca pe vremuri. 

Vecina a facut clatite, curand o sa fie si astea mare lux, asa ca las imagini sa nu uitam cum arata.

Altfel fructele, ce sa zic, 8 lei strugurii in plin sezon, de import, ca la noi nu se fac, la noi numai banana e de bastina, 8 lei caisele, tot de aia, 3 lei merele, import Polonia, aia au meri, aci ciuciu.

Si de final o floricica, o luai ca nu era scumpa si ii zice nu stiu cum Vulgaris, deci cam ca mine asa.

In rest, vorba unei colege: „ajuta-i Doamne”.

AMR doua zile

Adica weekend-ul asta si gata, inapoi la munca, „like a rock”.

Nu am tonusul si buna dispozitie a lui The Rock, dar mi-a placut fata lui pe micii de la bulgaroaica.
Sa pun si eu la jurnal ceva potol, nu cine stie ce dar nu am mai facut-o de mult.
Cum ziceam, pofta ce am poftit, mici de la bulgar, mic dejun de final de vacanta (vorba lui Jean Constantin, asa liniste sa ai matale … dar trecem si peste asta).

Plus ca in penurie, de la cutia milei, bunatati.

Si ceva ca in vremurile bune (si am de gand sa repet, ca poza asta are doua saptamani dar sa mai tin poze si pentru vreo alta postare, daca nu om crapa de cald si foame).

Si ca la cantina, pilaf de nimic si o ceafa marinata de Kaufland.

Am tras si o ciorba (acum nu mai facem dupa pofte ci dupa ce am adunat prin congelator) cu porc si legume diverse si o mancare cu doua feluri de carnati, kaizer si oarece cartofi. De cate ori scriu un ingredient imi vin in minte preturile si diferentele fata de acum un an …

Mancarea insa a beneficiat de dafin din gradina proprie, economie maicã.

Si o pofta, daca tot am bolit la mare si am venit cu bani inapoi: gyros de la Spartan. Nu am mai luat, e prima data. Bai, exceptional. Nu e ieftin, nu prea ar avea cum sa fie ieftin, dar e foarte misto, carnea, ma rog, ca la orice gyros/saorma, buna. Dar ce e fabulos, sosurile. Si cartofii care nu-s congelati, asa ceva nu s-a mai pomenit. Si nenorocirea mare a fost ca mi-a ramas varza, sos cu usturoi si niste cartofi si le-am amestecat, gen salata. Aoleu. Oricum, e misto gyrosul de la Spartan.

In rest, chestii vii de pe langa casa. Pentru ca a decedat mortal Gigi si ramasese Marga singura, am achizitionat doi gupi, pe Pic si Poc. Am si o pisica noua de gradina, plus plante la un leu: trandafiri si o tufa de tufanele. Si atat pentru jurnal.

Eforie Sud 2022

Stiu, unde-s vremurile de alta data cand mergeam de zece ori pe an la mare, gata nene, nu mai sunt. Ca sa nu mai deranjez neamurili am mers la hotel intr-o scurta escapada, asa, ca bosorogii.

Nu am multe poze ca nu am luat telefonul peste tot (si e si prima data cand fac cu telefonul atatea), va zic asa, pe puncte:

  • Hotel Cosmos in Eforie Sud, comunist pe dinafara, decent pe interior, primeste caini, e pe malul marii dar pana la mare e de coborat de sus, de pe faleza, ori lent ori abrupt, dupa cum te tin oolelele;
  • Cateaua s-a simtit bine, am avut cele standard, deci si aer conditionat si briza marii deci OK, nu lux, nu mizerie;
  • Sunt oameni care coboara cu masina pana in buza marii si oameni care dorm in masina prin tufe, de retinut la a doua tinerete;
  • In general se mananca slabut si scumpicel, recomand insa terasa Petre Pescarul, unde am luat guvizi proaspeti excelenti si e altceva fata de multiplele impunge-tava, decente si ele. Nu recomand terasa lui Carlos, evitati pe cat puteti;
  • Daca aveti probleme de sanatate luati de acasa pilule, unguente si ce va mai trebuie, preturile la farmacia din Eforie Sud sunt duble sau chiar peste duble fata de cele mai scumpe farmacii din Bucuresti.

Ca o concluzie, sigur, daca puteti opta pentru turci, bulgari, greci, iesiti tot cam pe la acelasi pret, sigur, sunt si multi oameni necivilizati, pentru nevoile noastre din acest an a fost bine, adica as fi putut sta fara numar daca situatia mi-ar fi permis, mai ales ca eu am copilarit la Sud, deci imi place cumva mai mult ca altora. Foarte aglomerat (acum depinde si in ce colt de lume te strecori), cu unele exceptii mult mai curat ca in alti ani, multe cosuri de gunoi care, desi se umplu repede, se strang, rar munti de gunoaie (si in general pe strazi in zone neamenajate). Nu e de fitza sub nicio forma, aia clar. Stiu ca toata lumea are pareri, eu nu prea am, a fost ce mi-a trebuit si cat am putut dupa 9 ani fara concediu si 5 fara Eforie Sud.

Casi ne-a cam facut de castane, nu voia sub nicio forma sa iasa din hotel ca aluneca pe gresia de la iesire, am luat comentarii cu „bietu’ caine” si „e gras, de aia nu vrea” dar altfel a fost cuminte si a mancat din toate, zgarciuri de la coaste, suberek si covrigi deci da, probabil ca s-a ingrasat vreun kil 🙂