Toamna si carbohidratu’

Pai da, dam vina pe frig cand e de potoale grele, dom’le, a venit frigul, trebuie sa ne incalzim, de parca nu am avea toti la ce sa ne incalzim sau haine, asa e obiceiul. Ne raliem (aiurea, de fapt asa s-a nimerit).

Apropos de starea vremii, dupa doua zile sufocante s-a pus pe ploaie si frig, diferenta de peste 20 de grade intre o zi si alta. Sa fie primit, zic cardiacii.

Casnice, de pus la jurnal, mi s-a pus pata intr-o zi sa o pictez pe Casi, nu pe ea, adica nu mi-am vopsit cioara, am desenat-o pe Casi cand era mica, moaca de miloaga, acrilice pe panza.
slide8slide9

Ne-am si innoit, motiv pentru care am mai macelarit niste carbohidrati, dar toate la timpul lor. Cutitul l-am luat de la Mega pe puncte si putini bani, e misto, de craticioara s-a milostivit a mea  mama iar plantele cele noi le-am adoptat de suflet.

slide10

Si acum sa vedem ce am gatit. Din inima de cartof. Pai niste carnacior cu „pireutz” si un soi de oua cu dovlecel si cartofior, sa fie putin mov. Ce a ramas am ucis langa un polonez (suna nazi, dar nu e), apoi ne-am facut chefuri, cartofi prajiti cu salata de rosii, o reteta nemaipomenita, de vara, paste cu pesmet, amintiri din copilarie cu urechi puglieze, burrata  gasita la juma de pret cu rosii inca bune si ierburi din fereastra, tocanita din carnuri reci ramase de ici, de colo, carnat, mamaliga si, pentru a inaugura craticioara, o mancarica de paste cu fasole si alte acareturi de prin frigider, innobilata cu cateva linguri de sos napoletan de la Elena, mi-nu-nat, plus ardei umpluti cu hrisca in loc de orez pusa in carne (compozitia de sarmale).

Micile placeri ale diabeticului, vorba aia, nu e voie, da e bun.

Nu uitati, daca dati pe poza, slide show, sa vedeti minunile nemaivazute. Daca aveti chef.
Toamna si-a intrat in drepturi, credeam ca ne-a uitat, am scapat de zapusala.

rororo

Gogosele

Bine, asta e titlul pentru ca am facut si gogosele. Asa ca mai intai sa va spun cum am facut gogoselele (reteta am visat-o :))) Asa, deci am amestecat crema de branza (merge orice branza de vaci, perle de branza, din astea ratacite prin frigider) cu oua, putin bicatbonat, faina, apoi am subtiat cu kefir pana a devenit compozitia cam ca la clatitele americane, gofre, genul asta. Cucu cantitati, amu pe bune, se fac precum clatitele da-s gogosi.

Le-am prajit in ulei dar atenciones, ca genul asta de aluat, daca nu e uleiul bine incins, „bea” ulei o droaie, ca buretele, deci prajite repede, ulei incins, pac, pac.

A, le puteti pune in compozitie putin zahar, arome, eu am pus, na, dupa chef.

Sa trecem mai departe, anume niste poze din oras, mai putine ca de obicei, sunt in „vacanta”😀

Pe 16 a fost o luna spectaculoasa, cei cu aparate si pricepere poate au fotografiat-o, eu numai din trafic pe la Dristor, cu sapuniera, ca amintire. Restul pozelor de pe drum, de prin vizita, de prin herastrau. Apropos de herastrau, misto tare la Beraria H, atmosfera, chelnerii, locatia, bai, mare pacat ca mi-au dat garnitura la carnati niste cartofi reincalziti de nu stiu cand. Nu ma asteptam la mai mult de o mancare de pub, dar poate fi decenta totusi. Asta nu stirbeste locatia,  na, dar pacat.

 

De mancare serios am facut un oloi de bors de oase de porc. Neserios, o salata de peste cu cartofi mov. Plus ca am pozat niste toba ca mi-a placut sa scriu pe fb: „tobe or not tobe”.

Am facut si o vizita scurta la caluti, la Top Class, e concurs de dresaj. Bai, mult prea cald, canicula, 18 septembrie si e canicula ca in miezul verii, mi-a dat la cap. Dar am facut cateva poze cu Woody cand statea el cuminte sa fie gatit de concurs, plus altele pe acolo.

Gata si cu zilele astea cam zapacite.

rororo

D’ale noastre

Romanesti, nu in sensul acela descris frumos de Anton Roman, nici in alte sensuri, mai mult pofte ale diasporei, de la gratarul de porc cu cartofi prajiti si salata de varza, reteta scrisa cu litere de vin rosu pe toate fetele de masa ale localurilor de prin tot spatiul carpato-danubiano-pontic, pana la nemaipomenita varza, care ne-a amintit de slagarul vesnic fredonat la umbra nucului batran: mult e dulce si frumoasa varza ce-o halim.

Clatite, da, din alea cu oua de tara, de seamana cu omleta de galbene ce au iesit, ei da, apai si oua, da, oua-oua, cu branze si sunculite, mititei mici si ei, la un picnic inedit, cu paine si mustar, cum se baga pe sub musteti langa fostele hale de la Obor, plus prajitura cu malai, carnita de porc, carnati, usturoi. mamaliga, asa de bune incat mai iei un colebil si o iei de la capat. Voi sa nu faceti ca mine, prea dukan, prea ca la bloc.

A, da, desert, gris cu lapte si pesmet fript cu zahar si o combinatie de prajituri in care am cautat (si nu am prea gasit) gusturile de pe vremuri.

Prin oras, putine poze, de pe langa dentist si din noul Mall in care am intrat, ma iertati, ca sa ma mictionez, ca mai multe oricum nu merita facut acolo. Au halit din parc pentru un mastodont caer nu cred ca va avea mare succes. Acum nu ca sper ca nu va avea, raul e comis, treaba lor, dar pacat de spatiul irosit.

 

Cam atatea.
rororo

Mini toamna

Cu mini portii de chestii de toamna care nu mai vine, ca e o caldura de lesini, e de plaja.

Dar mai intai, de pe langa casa omului, poze din „gradina” de Sfanta Maria.

Si am si gatit , mama a facut bors de perisoare, am pozat un mini castronel, supa de inima de vitel cu taitei, la comun, eu si cateaua, mini zacusca mai de regim, adica doar dintr-o vanata, mai putina ceapa, mai mult kapia copt, dovlecel si morcov, mini pandispan dintr-un ou cu o caisa si mini pandispan cu mere (turnata, merele peste biscuiti si pandispanul in cap, facute de Doina).

 

Nu uitati de slide show ca asa nu se vad cine stie ce.

In topul berilor fara alcool preferate s-a strecurat Nenea Iancu, am degustat, e super buna, nu va intra si in topul cumpararii, e peste patru lei la supermarket, dar de buna, e buna.
slide3

Daca s-ar mai lasa caldura sa savuram si un Street Food Festival …

rororo