Craciunisme

Hai ca iar am adunat poze si cred ca mai adun si dupa ca mai am musafiri, vizite, deci ia sa scap de astea. Nu-s musai retete, ba din contra, cum ar veni urmariti-ma pentru cat mai putine retete.

O sa imi iertati incoerenta, le iau cronologic, mai intai va arat niste carnati care se degusta pana nu mai raman si pentru craciun, fripti doar cu putin vin si acoperiti cu folie in cuptor. Nu stropesc, nu pateaza, nu trebuie Descriptio Moldaviae pentru nereteta de carnati prajiti, este?

Foarte buni, Auchan.

Nu mai mentionez ca mai totul e luat de la cutia milei, oferte, acum e momentul celor mai mici preturi daca stii cand si unde (si sa vedeti ce o sa fie pe 24 la ieftinachis).

Toba afumata facuta de Aurora (din Kaufland), exceptionala.

Ii zice palmier, dar e ca un cozonacel, foarte bun, 5 lei la Matei la covrigaria din Ozana.

O s ava arat si o bere care mi se pare exceptionala, asta nu e ieftina deci doar de o pofta dar mie mi-a placut foarte mult. E cam cum va plac voua femeile: blonda, slaba si cehoaica.

Acum sa nu credeti ca nu am facut nimic, doar ca am gatit limitat, piftii si un buchet de sarmale.

Nu am aranjamente artistice la nimic, nu am pus vreo masa oficiala. Sarmalele bune, am pus ceapa dinstuita in nitica afumatura topita, le-am framantat cu vin roze si le-am fiert la foc infim pe aragaz, ca la tara pe pirostrii (stiu, vorbesc prostii, dar ma refeream la stilul de bolboroseala). Dupa multe ore se topesc. Mai ales pe esofac la vale.

AM facut si piftiile, banale, rasol, adidasi, doua bucati de carne si niste urechi de la Marcel. Sare si usturoi, atat. A fost multa carne si s-a lipit putin de fundul oalei, de aia a iesit zeama mai colorata. NU contine afumatura.

In poze inca nu e inchegata dar am vrut sa am toata familia la colectie.

Mi-am facut si cadou de craciun niste creioane noi pe care le-am testat.

Am facut si brazii, multi si mici. Am vrut sa arunc din ei dar nu m-am indurat asa ca i-am insirat pe toti.

Si intr-o zi a si nins (acum a ramas doar ger napraznic).

Si gata, eliberez ringul pentru mai multe poze cu ne-retete.

D’ale lui Răpciune

Numele popular al lunii septembrie adica, răpciune, de unde si pana cum i se zice asa, chiar nu am idee. Dar am idee ce am combinat, de regim si ne, pentru mine, pentru altii, de toate pentru toti.

Eu am ars-o dietetic cu niste minunate legume la cuptor.

Ce vedeti am pus in tava si le-am uns cu un sos din multe condimente (everything but the kitchen sink, vorba aia), plus usturoi, ulei si zeama de lamaie. Si le-am copt si le-am pus langa un orez cu taitei si aia a fost, cald, rece si, in final, daca tot a ramas cam multa conopida, am incropit si o supa-crema cu nitica smantana.

Tot de regim, am vrut sa o ard mai de fitza (aiurea, de la cutia milei) cu niste Angus. Vaca Angus. Parerea mea sincera e ca orice i-ai face, vaca romaneasca tot nu e ce trebuie, am tras-o pe plita ca la carte, medium rare, am lasat-o sa se odihneasca, merge, dar nu e ce trebuie.

Pentru restul casei am tras o oala de sarmale. O oala si ceva, fix. Clasice, banale, sarmale.

Si doua pandispane, unul cu mere si scortisoara, unul cu fructe de padure. Aluatul banal, de patru (4 oua, 4 linguri de zahar, 4 de faina, 4 de ulei), cu albusul batut separat, restul mai putin faina amestecate, plus o lingura de unt, una de iaurt si putin praf de copt, adaugata si faina si apoi albusurile amestecate si ele cu o spatula. Fructele de padure le-am dat prin faina si le-am pus deasupra, merele feliate le-am amestecat cu zahar, scortisoara si amidon si le-am pus pe niste buscuiti pisati, in rest, tot aia.

Si pisica din gradina, hello kitty.

Sarmale in foi de vita de vie si de gulii

Am poze foarte naspa siin general am pozat numai tampenii, ciorba de potroace am facut un cazan si un cratitoi de sarmale. Am poze foarte nasoale dar merita sa va zic pe scurt chestii.

Frunzele de vitza le-am luat din geam, intra singure in oala, foarte fragede, frunzele de gulie sunt de la guliile pozate saptamanile trecute, mari si frumoase. Le-am oparit impreuna.

Umplutura clasica, fiecare cum stie sa o faca. Ce voiam sa spun e ca a fost minunata combinatia de frunze. Cele dulcegi de gulie cu iz de varza cu cele acrisoare si fragede de vita de vie, de poveste.

In sos am pus si niste vin, ceapa am inabusit-o cu orezul pentru ca era carnea cam slaba. Per total, minunata combinatia.

Nu am absolut nicio poza de final buna si, sincer, stiti ca in general nu ma obosesc prea tare daca le gresesc sa le refac, deci asa, urate vi le arat.

Altfel, numai tampenii am facut. Am mancat cu multa pofta icre, mici, am baut si ceva beri, acum nu stiu de la ce a fost dar mi-a fost rau sa mor cateva zile asa ca am ars-o numai pe branzeturi si carbo.

Cartofi si paste cu gorgonzola, smantana si unt (putine, nu tone), la cartofi am pus si albus de ou. O s aziceti ca gorgonzola nu e de regim. Nu de slabire, dar e tot branza si mai are si penicilina, eu cred ca merge.

Vreau sa va mai arat la capitolul cumparaciuni un ulei care mi-a placut mult, stiti ca am boala la uleiuri de masline si am nu stiu cate modele, cum prind la cutia milei cum le ard. Pe asta nu mai stiu de unde l-am cules, Monini e bun in general, dar fix modelul asta din poza e exceptional.

Si de prin gradina, deja sunt vechi pozele ca le-am facut nici nu mai stiu cand, o sa revin ca mi-a inebunit capsunul, e spectaculos cate flori poate avea. Si, fireste, laleaua neagra din gradina.

Fasole si cartofi

Am cam ars-o pe supe creme dar pentru ca a trebuit facuta si mancare in casa, ei bine, facui din astea asa, mai peizane. Pas cu pas am pozat doar „fasole prajita”, asa ii zic unii.

Stiu ca ma repet. Dar de ce nu?

Am inabusit putina coasta afumata (am pastrat si pentru cartofi), carnat, morcov si ceapa.

Am adaugat nitica apa si, ei bine, un cartof mic si tocat marunt (am pus sare si mi-am dat seama ca si conserva si afumaturile au sare, mi-a fost frica sa nu iasa necomestibil de sarata).

Am pus apa si am lasat s afiarba, apoi am adaugat rosii tocate, o conserva de fasole gata fiarta si mult marar. Si a fost buna.

Aproape am nimerit poza de mai sus, ce tare, ca poza e facuta cu sapuniera, din mana, accidental.

Asa, reteta numarul doi e cu varza, ca de varza am uitat in titlu. Intr-o oarece criza de timp am facut sarmalele cele mai rapide. Oarecum. Varza calita am cerut-o cu nerusinare de la vecina, sarmalele le-am cumparat de la Dinner (am cautat prin ceva magazine, nu aveau sarmale, dom’le), am pus pe deasupra rosii, niste marar si afumatura si am „gatit” niste minunate sarmale la cuptor.

A urmat o cinstita mancare de cartofi cu ceapa, afumatura, foi de dafin, rosii, marar si un carnatoi fiert in mijloc.

Si, de aproape final, pentru ca de ceva vreme imi iau la pachetel supa-crema la sticla, fiind cel mai comod sa mananci in picioare in cinci minute, tine si de foame si de sete, mancare de sclavi, am facut si o ciorba (cu carne de porc) si o supa-crema cu toate legumele care mi-au fos tin cale. In poza e doar ciorba, la supa nu am pus carne, la crema nu am pus legume congelate.

Dar incerc sa enumar vegetalele adunate in oale pentru ca presimt ca va suna a capitol de carte a la G.G. Marquez: ceapa, praz, morcov, pastarnac, patrunjel, telina, fasole verde, mazare, broccoli, conopida, cartof, rosii, bok choy, ardei kapia si ardei gras, mazare. Suna a veac de singuratate?

Supa-crema nu e in poza ca nu aveti ce vedea la ea.

Mai am o poza restanta cu placintele aduse de tiza cand am facut micii, cu spanac si usturoi, minune.

Si de final o poza de toamna calda care ar putea fi chiar frumoasa daca nu ar exista acea subancrengatura numita „sefi”.