Gomboti – galuste cu prune

Din diversele retete de galuste cu prune am ales-o pe cea din cartea regretatului Anton Roman si am respectat-o (zic de cantitati). Asta e reteta.

Diapozitiv14

Asadar am pregatit prunele (cineva le-a scos samburii), ouale, faina, tot ce trebuie, am fiert cartofii, am amestecat cu faina si ouale (am pus un ou mai mult decat in reteta initiala iar cartofii i-am zdrobit, nu i-am dat prin masina).

Diapozitiv15

Pentru garnisit am pus zaharul (brun am avut eu) odata cu pesmetul si scortisoara in putin ulei (de samburi de struguri) si le-am calit usor.

Diapozitiv16

Dezavantajul metodei este ca trebuie amestecat constant pentru ca zaharul tinde sa se caramelizeze, avantajul este, zic eu, gustul mai bun. In final trebuie sa aiba aspect nisipos.

Diapozitiv17

Nu am intins foaia, nu am taiat cu halba, efectiv am rupt din aluat cu mainile umezite cu apa si am facut bilute (nu din nas, nu e frumos) in jurul prunelor.

Diapozitiv18

Iata gombotul:

Diapozitiv19

I-am pus la fiert in apa clocotita si i-am lasat pana s-au ridicat la suprafata si inca vreo cinci minute si ceva dupa aia.

Diapozitiv20

I-am invelit in „nisipul” pregatit anterior si deja racit.

Diapozitiv21

Si iata productia la hectar (au fost 20 din care doi s-au mancat „la ceasca” pentru ca nu i-am infofolit bine si au plecat prunele sa se plimbe prin oala):

Diapozitiv22

Si o mica sectiune:

Diapozitiv23

Sunt destul de migalosi si se mananca extrem de repede, riscurile meseriei.

Anunțuri