Orez cu legume

Numai chestii foarte, foarte simple. Dar pentru ca le-am pozat, vi le zic, Mai ales ca pilaful asta mi-a iesit ingrozitor de asemanator cu alea care se gasesc de-a gata in comert cu denumirea de „orez sarbesc”. Prea bun, prea ca la Mega.

Am folosit o ceapa mica (verde), un morcov ras, un ardei kapia mic, cateva rosii. Pe care le-am inabusit.

Am adaugat o ceasca de orez (eu am avut chef de arborio), am mai calit putin, apoi am stins cu vin alb sec.

Dupa ce s-a absorbit/evaporat vinul, am adaugat cinci cesti de apa (deci 1/5 orez – apa).

Sare si piper dupa chef, fireste. Am stins focul cam dupa 15 si am lasat sub capac sa se umfle.

Si da, e bun cu muraciuni alaturi.

 

Daca ii puneati si unt si parmezan, desigur ca puteati sa ii ziceti risotto, ar fi iesit cremos, alta treaba, noi am ars-o vegan.

Tot vegan am avut chef de o varza calita, dar stiti cum? Asa, simpla, simpla. Pe scurt, varza tocata, lasata cu sare in putin ulei sa scada bine. Peste varza asta care a scazut repede (am gasit o varza incredibil de frageda si la pret decent pentru vremurile noastre, 1.39 lei kilogramul) am adaugat o cutiuta mica de pasta de tomate, boia, marar, foi de dafin, piper. Am lasat sa scada si asta a fost tot.
Ca la cantina baieti.

Această prezentare necesită JavaScript.

Si ca sa avem meniul complet, sa va spun ce am facut din niste capsuni primite (cate vedeti in poza), cam acrisoare.

Eco-bio, romanesti, lasate cu zahar nu au lasat niciun strop de zeama (incep sa imi formez o parere cam batuta in cuie despre legumele si fructele romanesti de la piata sau de la cate un gigi marga).

Asa ca le-am pus intr-o craticioara si le-am lasat sa scada pana au iesit cam 50 de grame de dulceata. Ce era sa fac, am facut clatite, nu?

Numai in a mea am pu ssi telemea, celelalte sunt doar cu dulceata, dintr-un ou maricel, faina si lapte, plus tigaia mare de clatite, au iesit patru bucati subtirele.

Pur si simplu de amuzament, va las o poza cu o mostra de urbanism din Pantelimon, prea misto ca sa nu pozez.

Chiftele marinate cu cartofi

Sau mancare de cartofi cu chiftele. Cum vreti voi sa ii ziceti.

Mai intai va cer scuze ca m-a batut soarele in cap si in ochi si nu am reusit, cum imi propusesem, sa fac poze pas cu pas. Dar ori ochii mei nu mai tolereaza, ori soarele este de-a dreptul ucigas. Combinatia de soare in geam, cuptor pornit si oala batraneasca pe foc, nu e taman buna, multe chestii le-am obsesrvat dupa ce am descarcat pozele. Cum ar fi faptul de a nu fi sters bine farfuria. Nu e lipsa de respect fata de cititori sau halitori, asa sa stiti.

Insa reteta este buna, deci v-o zic.

Ingredientele pentru chiftele:

• 500g carne tocata amestec
• 500g carne scoasa din carnatii vostri proaspeti preferati, din comert sau din gospodarie
• o ceapa
• 3-4 catei de usturoi
• un ou mai maricel
• verdeata dupa chef
• putin pesmet cat sa lege compozitia, daca este cazul

Despre cum sa spalati, curatati, tocati legumele, cata sare si piper sa puneti, eu nu prea scriu, mi se pare evident. Ce va pot spune este sa nu spalati carnea tocata. Parerea mea (nu radeti, chiar am citit acest minunat procedeu culinar, spalarea carnii tocate).

Bun, formam chiftelele si, fie le prajim, fie, ca mine, le coacem la cuptor.

Cat timp ele se coc facem sosul din:

• o ceapa maricica
• 4-500ml suc de rosii
• cateva foi de dafin
• vin alb sau roze, sec sau demisec, cam 200-250ml

 

V-am zis ca nu am poze cu toate, asa ca va spun doar: calim usor ceapa, presarata cu sare, stingem cu vinul, adaugam sucul de rosii, apa, dafin si, fireste, cartoful din titlu (da, il fierbem in sos direct, fierbe nitel mai greu, fireste, dar va fi gata cand gatam chiftelele).

Fireste ca prima chiftea merge la ala care sta in zapusala.

E, de aici e simplu, in sosul, sau mai exact, mancarea de cartofi, punem chiftelele scoase din cuptor. Desigur ca le intoarcem odata, am uitat sa precizez.

Lasam totul sa se imprieteneasca si asta este.

Combinatia de carne/carnat/cartof/sos de rosii/vin, nu are cum sa nu fie buna sau foarte buna.

La capitolul cumparaciuni, au fost in oferta la un moment dat galustile cu prune de la Lidl. M-am indurat sa fac niste „nisip” (zahar, pesmet, scortisoara, trase in putin ulei) sa le gust. Nu sunt rele, nici ca alea de casa, dar nu sunt deloc rele. Si dupa parerea mea, mult mai bune reci. Oricum cred ca mananc doi ani din punga aia.

Această prezentare necesită JavaScript.

Aveti grija la caldura.

 

 

Placinta cu ciuperci, kaizer si cascaval

Eu i-am zis kaizer, voi puteti sa ii spuneti cum va place, piept de porc afumat, pancetta, mie imi e simplu kaizer.

Ciupercile erau de nerefuzat, frumoase, cutia milei, 5 lei kilogramul, nu prea stiam ce sa fac cu ele. AM mai facut o achizitie, aluatul light de la Lidl, nu il incercasem, asa ca am purces la alcatuirea unei placinte.

Ingrediente:

• 1 kg ciuperci
• doua cepe medii
• 150g Cheddar (am pus eu, puteti pune ce model de cascaval aveti in plus sau va place)
• 150-200g kaizer afumat
• 150ml vin alb sec sau demisec
• aluat de foietaj (cum se vede in poza, un pachet)
• ou pentru uns, putin ulei pentru calit, marar si ce mai doriti pentru a decora placinta

 

Sa va repet iarasi cum se curata repede ciupercile de pamant. Atentie, doar in cazul in care folositi champignon pe care le gatiti imediat, nu faceti asta cu ciuperci de padure, de exemplu si nu le spalati asa pana nu incepeti sa le taiati si gatiti, oxideaza repede.

Deci am curatat ciupercile in apa cu faina, amestecat bine cu mainile, clatit bine.

Cat timp m-am ocupat de ciuperci, se caleau incetisor ceapa taiata marunt si kaizerul.
Pe care le-am stins cu vin.

Pe masura ce am taiat ciupercile, le-am si adaugat in vas. Am pastrat cateva feliute puse in apa cu zeama de lamaie, pentru decor.

Se lasa pana scade apa de tot. Ca idee, daca aveti oarece lene sa tocati de mana toate alea, desigur ca puteti folosi un robotel, fie cu toate ingredientele crude, fie cu ele calite intregi (ciupercile adica) si apoi tocate cu ceva masinarie electrica.

Asta in cazul in care faceti cantitati mari sau nu vreti sa va relaxati neuronii taind ciuperci.

Compozitia de ciuperci se gusta de sare si piper, se racoreste, apoi se amesteca impreuna cu cascaval si marar.

Umplem foile, le ungem cu ou, decoram dupa chef si coacem.
Apropos, aluatul light de la Lidl nu creste nici de nebun, deci ar fi trebuit sa pun mai putina umplutura.

E buna, e foarte buna, numai ca eu de la o vreme nu am rabdare de poze frumoase de final, plus ca sunt atacata miseleste la geam de niste insecte necunoscute, mari si urate.

Pentru ca mi-a ramas si ou si cascaval si aveam si jumatate de cartof fiert …

Această prezentare necesită JavaScript.

Si poze care intra la categoria jurnal, ce faceam noi mai de mult (asa o sa zic cand ma voi uita in urma), am facut o iahnie de fasole cu oase afumate (in curand va fi ca in bancul ceausist: vecina, da-mi si mie osul de supa sa dau gust la fasole), o ciorba de perisoare cu multe legume si degustare de carnati afumati din carmanegeria Auchanului. Mi-au placut.

Va doresc o duminica minunata si frucuoasa azi, 26 mai 2019.

Pentru catei

Sau caini, sau dulai …

Stiti ca am tot facut din astea, in combinatii diverse. Combinatia de astazi da nastere unor biscuito-fursecuri moi, nu crocante si care nu tin foarte mult, deci de preferat sa faceti in cantitati mici (sau, daca va apuca cheful de modelat, puteti congela bobitele gata coapte).

Am folosit robotelul si am tocat marunt mai intai morcov si putin patrunjel, apoi am adaugat banane, branza de vaci (perlede branza, de fapt, aveam in plus), un galbenus de ou si, desigur, daca doriti (dar va spun eu, in cantitati infime nu fac rau cainelui), un sfarc de sare, unul de zahar si o idee de esenta de vanilie. O sa vedeti ca treburile astea le regasiti si in biscuitii de catei facuti industrial.

Am pus apoi putin ulei de masline (puteti pune ulei de peste, de cod, de somon) si un amestec de fulgi diversi, dar in majoritate, de ovaz. Aici e cu „cat cuprinde”, adica puneti o cantitate, lasati la rece si, daca nu se modeleaza usor biscuitii, mai adaugati.

Eu m-am obisnuit sa ii fac de forma aceasta, e mai rapid si se coc bine.

Desigur ca puteti gusta sa vedeti ce ati facut 😀

Beneficiara la gard.

rororo