Green fish & Chips

Unii o sa spuie ca e urat, nu e urat deloc, e putintel verde. Oricum initial voiam sa fac o prajitura verde, dar am luat un spanac care era deja cu sos (de fapt niste amidon si smantana in el), plus ca intre timp imi venise de peste si usturoi, dar si de spanac cu usturoi si de niste cartofi prajiti si … a iesit asta.

slide17

Mai intai am facut spanacul, puteti considera ca de la zero, cu smantana si amidonul vietii, ce am mai pus in plus, niste condimente indiene (un masala mix) si, fireste, usturoi. Am pasat fin si am lasat sa se raceasca.

Pestele, cod de felul sau, cica de Alaska, era deja filetat, deci l-am trecut prin faina. Si apoi prin amestec facut din ou, faina si piure de spanac. Si l-am prajit.

slide18

Verde, verde. Bun? Bun.
slide19

Imi stricasem cheful cu niste pizza luata congelata, bai, mereu zic ca nu mai iau, ma jur pe rosu, pe grena, pe mustata cainelui, tot ma mananca. Gata, e ultima data, nu mai iau, e naspa (asta cica e din saptamana mexicana de la Lidl).

slide22

 

Si ca sa ne mentinem verzi, iaca si niste paste (trottole care au si spanac in tricolorul lor) cu broccoli si sos cremos facut din branza cu mucegai (Saint Augur) topita in frisca lichida. Si cu nitel unt. A, da. Si putin parmezan.

slide23slide24

 

De prin oras, bai, mereu  imi place in weekend sa ajung prin zona Pipera, e efectiv imagine de „ghost town”, ce mai puteti observa, daca in poze e soare, in timpul zilelor de la finalul saptamanii vremea s-a jucat cu ploaie, lapovita si ceata, e foarte capricioasa.

Am scos si o castana la adoptat si mi-am rupt pingelele masinii in zone rezidentiale bucurestene, foarte multa lipsa de bun simt in multe zone noi, jaf, varza, drumurile sunt praf, cai de acces infime, inguste, pericol social multe zone noi.

 

Nu uitati sa dati pe poze pentru slide show, in cazul in care va intereseaza, fireste.

 

rororo

Pui cu paste si masline

Va pocneste vreodata un amalgan de chefuri nedefinite, zise si pofte, vorba aia, as manca ceva bun, dar nu stiu ce. Pe mine da, stimuli vizuali m-au dus cu gandul la vremuri indepartate in care duceam la reparat Alfa Romeo pe nouazecistul Deal Negru, pe polei si fara frane, iar in asteptarea miracolelor mecanicilor valceni mancam o chestie ca o tocanita cu multa ceapa, felii de carnati sau bucati de carne, mult sos si niste paste inotand pe acolo. Gandul la ceapa multa ma duce la Bacau si a sa mancare rece, febletea mea descoperita pe meleaguri moldave. Iar ce am in frigider, iaca naste asta:

slide7

 

Cum am impacat eu chefurile si amintirile? Pai am fript fasiile de pui separat, ca fierte mult in sos is face, in craticioara am pus ceapa la foc mic,  cu vin din cand in cand (nu vin eu,vin in mancare), ca la mancarea rece, totul stins cu un borcan de sos de paste ratacit (altfel puneam doar suc de rosii), usturoi, imprietenite la gramada cu puiul si niset marar. Comfort food, da.

Am mai comis ceva. Greco-dac, paleo, dukan, rina daca scoatem pita, conform invatamintelor doamnei guru Bi(r)lic foarte sanatoasa (dupa dumneaei slanina este la fel de sanatoasa precum uleiul de masline), asadar o mancare completa si foarte trendy, cozy, cu o delicata aroma de ai si un iz de mediterana amintind de concedii, aceasta este pomana porcului cu … masline.

 

 

 

Am si desenat, de dragul unor sinapse fumegande, am incheiat si proiectul „bufnitz pe cutie lemn”/


Drumurile prin orasul gri au fost multe, poze mai putine, insa e de remarcat tipul  super tare, cel cu masina galbena, m-a chinuit prin centru dar l-am pozat la fix, nu se vede da’ va zic eu, pe stanga spate e pe pana totala si cu toate astea omu’ depasea pe contrasens 🙂)) Si da, nu avea nici luneta nici un geam lateral, niste plastice cu scotch.

 

De maien orasul va fi liber (oare?) incepe mini-concediul de ziua nationala. Abia astept sa vad beculetele pe intai.

rororo

Toamna si carbohidratu’

Pai da, dam vina pe frig cand e de potoale grele, dom’le, a venit frigul, trebuie sa ne incalzim, de parca nu am avea toti la ce sa ne incalzim sau haine, asa e obiceiul. Ne raliem (aiurea, de fapt asa s-a nimerit).

Apropos de starea vremii, dupa doua zile sufocante s-a pus pe ploaie si frig, diferenta de peste 20 de grade intre o zi si alta. Sa fie primit, zic cardiacii.

Casnice, de pus la jurnal, mi s-a pus pata intr-o zi sa o pictez pe Casi, nu pe ea, adica nu mi-am vopsit cioara, am desenat-o pe Casi cand era mica, moaca de miloaga, acrilice pe panza.
slide8slide9

Ne-am si innoit, motiv pentru care am mai macelarit niste carbohidrati, dar toate la timpul lor. Cutitul l-am luat de la Mega pe puncte si putini bani, e misto, de craticioara s-a milostivit a mea  mama iar plantele cele noi le-am adoptat de suflet.

slide10

Si acum sa vedem ce am gatit. Din inima de cartof. Pai niste carnacior cu „pireutz” si un soi de oua cu dovlecel si cartofior, sa fie putin mov. Ce a ramas am ucis langa un polonez (suna nazi, dar nu e), apoi ne-am facut chefuri, cartofi prajiti cu salata de rosii, o reteta nemaipomenita, de vara, paste cu pesmet, amintiri din copilarie cu urechi puglieze, burrata  gasita la juma de pret cu rosii inca bune si ierburi din fereastra, tocanita din carnuri reci ramase de ici, de colo, carnat, mamaliga si, pentru a inaugura craticioara, o mancarica de paste cu fasole si alte acareturi de prin frigider, innobilata cu cateva linguri de sos napoletan de la Elena, mi-nu-nat, plus ardei umpluti cu hrisca in loc de orez pusa in carne (compozitia de sarmale).

Micile placeri ale diabeticului, vorba aia, nu e voie, da e bun.

Nu uitati, daca dati pe poza, slide show, sa vedeti minunile nemaivazute. Daca aveti chef.
Toamna si-a intrat in drepturi, credeam ca ne-a uitat, am scapat de zapusala.

rororo

Paste cu pui

Amu pun si eu titlul cu cate o gateala, insa postarile o sa fie tot asa, mai o gateala,  mai o reteta, stilul meu, fara cantitati si fasoane, poze de prin localitate, din astea.

But first, m-am distrat cu o poza cu potaia pana mi-a stat in gat imaginea (nu e fotosop, e doar asa, in pps).

Slide3

 

Legat de pastele cu pui,  am avut un piept de pui cica crescut lent, drept e ca a fost gustoasa carnea iar din os si piele am facut o supa in care am spart un ou proaspat primit de la gaini de curte de om – ei bine, sa va spun pe scurt cum am comis chestiunea.

Am calit putin puiul cu ceapa verde si ardei iute, sare, piper, ad libitum, am adaugat dovlecei si putin vin roze sec, capac, am pus mujdei (obsesiv) cu usturoi, rosie si marar si cam asta e tot sosul cu care am „saltat” pastele alese.

Supa cu ou doar spart in zeama fiebinte si apoi amestecat cu lingura, mama mia.

 

 

Ceva bunatati la minut,  recomand tigaretele alea, Turcia la pachet, nemaipomenite, varza calita cu costita e din seria de regim a la local, sucul ala de rosii din Auchabn e excelent iar branza, eeee. Sunt mai multe produse din categoria aia, foarte scumpe, ma uit si trec, ma uit, ei bine azi, pararam, aveau la reduse, de la 40 de ron kilul la 19.99. O, da, am luat, o da, este exceptionala.

 

Si acum de prin oras, va las sa le vizionati voi din slide show, expozitia de nori chiar merita, cateva cladiri din buricul targului, niste imagini anacronice, parfumul care a ajuns dupa o saptamana, desi trebuia sa faca 24 de ore, poze diverse. Unele imi plac mult de tot, copacul cu flori rosii seamana tare de tot cu unii din Tailanda.

 

Cam atat, rororo