Jack Skellington si … ele sunt cu noi

Sunt un mare fan al lui si a lui Tim Burton. Jack e smecher, ce voiam sa va arat e coincidenta aia pe care o observai la supa trecuta prin comparatie.

Jack (poza de pe net):

Streliciul.

El e, este? (intrebare retorica).

Ocazie cu care mai pun cateva vietati.

Balet a la Nichipercea.

Lupita si Lars.

Hop si eu pe planeta asta.

Larsone.

Amici pentru toteauna.

Cacatei de catei.

Oglinda oglinjoara, cine e cea mai frumoasa din tara?

„>

O ratusca sta pe lac mac mac

Mai ai?

Iepurii sunt de mancare, nu va extaziati.

Cumparati? (erau langa un targ de ceramica)

Sunt Haiduc si ma simt bine.

E la superoferta.

Sa te gandesti din cand in cand la mine.

Gata, pe azi, daca nu mai gatim si eu sper sa nu, hard roc aleluia.

Anunțuri

Parjoale si … ele sunt cu noi

Stiu, nu am chef sa deschid o discutie, sunt interminabile despre diferenta intre parjoala si chiftea. Eu va dau reteta de parjoale a la al batrn. El e oltean, parjoala moldoveneasca, daca nu o faceti nu stiti ce pierdeti.

Da, nu e de post.

Cantitatile, cum stiti, difera. Intai se toaca o ceapa si se pune cu apa cat sa o acopere si se lasa pana se duce apa. Se lasa pe foc adica, nu pe langa, ca sa fim mai exacti.

Ceapa se pune peste carne tocata (eu iau de la bulgar, e buna foc) si se adauga in plus mult piper, sare, ou si pesmet. Da, atata, altfel iese alt model de parjoale, precis bun dar nu ca astea.

Separat se bate un ou, se pune pesmet in ceva castron.

Se formeaza chiftelele (si aici sunt contestatii de marime si forma) si se dau prin ou si pesmet. Se prajesc in ulei destul la foc foarte mic.

Daca respectati reteta, o sa va placa, daca nu, aveti o alta parjoala. Mentionez ca asa se fac la noi, in bordei adica astea is parjoale, restul de adaosuri si metode le numim chiftea. Le-am fript in ulei de arahide ce e drept, era inceput si da un gust nemaipomenit de … neutru.

Minimalismul nu tradeaza gustul si mirosul.

=======================

Continuam cu animalute de pe mapamond, am o carte super cu poze chiar din toata lumea cu caini si pisici, cred ca de aia imi tot vine sa va arat bazdaganiile astea.

La plaja in decembrie.

Caldura mare

pisica favorita, supravietuitoare intre atatia sobolani.

Mic dejun.

Vorba unuia: buna ziua.

Bitzu la 15 ani, longeviv. Mi-e dor de el.

Ratze care nu-s pe varza.

Pe Ozzy il stiti? Acum e mare, corcitura de rott cu mioritic.

Soanca zilei.

Raducu cel scump.

Baia zilnica. Ia de strange dupa el.

Lola lilala

Un calut super ingrijit, fericit si zburdalnic. Am uitat cum o chema.

Uite o pisica neagra, ba chiar doua. Ptiu, drace, secolul 21.

Vecinu’ cu ochi departati.

Repet, locatiile sunt pe poze si muzica la link-uri, hard roc aleluia si nu uitati ca si ele sunt cu noi, nu au nici o vina si numai noi le putem ajuta, ele sunt animale fara discernamant (da, stiu, unii din noi sunt la fel dar nu poti spune asta in public).

Supa cu ghimbir negru si … ei sunt ai nostri

Ia ca e o vreme de nu se poate, toti cu mucii in vine. Asa ca va dau reteta, deloc secreta, a supei anti-raceala. Am incercat-o cu ghimbir proaspat, uscat, galangal si ghimbir negru. Cu aista negru in zece minute am ramas fara simptomele racelii asa ca recomand eu pe incercate. Nu stiu sa dau explicatii, de ce e mai bun si ce face, pur si simplu a functionat.

De gust nu mai spun, supa iese belea.

Supa e ceva banal, pui (gaina, gascan, ce aveti, grasime sa aiba), ceapa, morcov, telina, albituri de care vreti, ardei gras, din astea. Eu am fiert totul la kukta.

Ghimbirul negru uscat l-am luat din bazar din Istambul. Asa arata el.

Am incercat sa fur poza cu strelici pentru Puiu si imi iesi ceva, fantomas :))

Am uitat sa va spun ca am re-gatit (hi mega hi) cartofi cu ou, de data asta in baie de ulei de arahide, sa vad cum is, apai is buni grav. Asa ca ii dedic duamnei hepi poza urmatoare, chit ca nu e cine stie ce, muraturile si cascavalul, bonus.

Incheiem cu ideea zilei, ca reteta nu e, daca puneti ghimbir negru in supa nu mai e nevoie de Modafen. A, fireste si ardei iute.

Si ca o continuare, cateva animalute.

Nu mai numerotez la final ca e greu de citit, asadar ariciul si pisicile sacaitoare.

Zapacila invitat la mic dejun.

Mancati peste?

Sigur e peste 🙂

Te taie sa mergi la buda? E hai, ca ziua sunt cuminte. Era o dulce, cica noaptea era rea. Nosferatu.

Traversam la greci, in grup si avem si pasapoarte, tipii aveau cainii si faceau turul lumii cu un camion modificat care era ca un apartament in care aveau pana si muscate.

Pazesc, sunt trist, deci exist.

Singurul mijloc de transport din Chios in anumite localitati erau ei, deci iata clasa muncitoare.

Daca dai mancare la ratoi vin si pestii.

Mai portocalie ca podeaua.

Pitbull.

Persecutam niste caluti? Dar mancam numai buruieni. Precis se simt bine.

A trecut pe aici o „duamna” deci ne hlizim gen hi hi.

Nu mai este printre noi …

Concluzii: incercati ghimbir negru in supa si iubiti animalele, hard roc aleluia.

Si ele sunt cu noi – prima parte

Nu e un post culinar, am salvat multe poze din calatorii cu tot felul de lighioane, ce va purta titlul de mai sus va insemna ca sunt numai poze si nu retete. Le pun pe rand si in timp.

Incercam sa facem un adapost pentru multe din ele, nu cred ca o sa iasa proiectul ca nimeni nu se baga in chestiuni din care nu ies bani. Mai vedem.

Pe fiecare poza e scrisa locatia fotografierii. Sau pozografierii ca nu mi-am permis niciodata sa acced la rang de fotograf.

E posibil sa pun poze cu animale date spre adoptie, o sa incerc sa le pun intre sau dupa retete, ca nu vreau sa las categoria asta departe de mine, chit ca la ce citesc am ramas marcata de icre fierte si nu prea imi mai vine sa gatesc chestiuni nemaipomenite atata timp cat tampeniile is inconjurate de aplaudaci.

Acestea fiind zise, cu mentiunea ca nu am poze din multe tari si locuri, adica in Singapore chiar nu aveai ce poza, de exemplu, incep cu o prima serie de poze. Nu o sa va intoxic cu ele, le pun treptat.

Rezumat la poze:

1. Catel caruia i-a donat cineva o bucatica de carton, castrat, vaccinat.
2. Mascota unui bar vizavi de muzeul Rembrandt.
3. Super ingrijiti.
4. Lola, o iubita.
5. Cai si copii pe malul marii, ce mai trebuie?
6. Un pescarici care astepta pomana.
7. La intrarea in telecabina. Tremura.
8. Pet Shop 😦
9. la Brasov se putea cumpara orice, de la boa la vipere cu corn. Suntem buni, mancam raw, de animale ne batem joc.
10. Da, s-a importat pretzel sau cum il cheama, trebuie sa tinem toate sarbatorile, de la thanksgiving la christmas, ca noi valori, ciuciu.
11. Gugulici infometati. Localnicii inca ii mai prind cu copaia, e mai ieftin sa mananci gratis.
12. Cum v-ati simti sa dati o viata ture de manej improvizat? Adica cum v-ati simti in puscarie? Banuiesc ca bine, hai sa mancam vegetarian si sa chinuim animalele vii.
13. Un scump si el si oamenii care au grija de altii ca ei.
14. Personajul are o frica acerba de caini. Iaca dovada ca i-a trecut.
15. Un scump, lasat liber la plimbare venise in vizita la noi.

Daca e plictisitor ce pun, an franse boring, ziceti, mai am cateva zeci de poze si am de gand sa le urc incet incet.