Dupa un mic dejun tot cu multe oua, ceva supe si o zi de recuperare intre piscina, TV (serialele mele de analfabeta, CSI, The Pretender, genul asta), tutun, beri si potol de strada (un fel de crenvsti facuti bilute si fripti, oua de prepelita, oua si crenvusti infasurati in wonton, toate stropite cu sos iute, mancare de doua zile de om normal la nici 5 lei in banii nostri …
… plecaram spre Pattaya (patia pronunta tailandezii) cu un autocar fix de turisti, mai toate pictate cu ponei, barbie, delfini sau omul paianjen. Al nostru era cu Disney.
Prietenii cursanti din toate colturile lumii ucisi de gradele celsius sau farenheit isi croiau drum spre magaoaie.
Pentru ca am darul neplacut de a spulbera visele, am facut cateva poze din autocar cu strazile localitatii de provincie Bangsaen unde, cu o pensie de la noi, esti barosan.
Am luat din cursanti din campusul universitar, bine pazit de militari, daca ar arata asa si la noi campusurile mi-as dori sa fiu studenta pe viata. Deosebit. Cu mentiunea ca pe partea opusa a pozelor facute de mine erau lacuri, plante, chioscuri pe lac, nu am facut pozografii.
Transporturi tailandeze de pe drum:
La Pattaya Park am fost sa mancam in turnul care face o rotatie lenta, astfel vezi tot orasul, plus ca daca ai nervi poti sa te arunci de la etajul patrujtrei, dupa cum se vede in imaginea urmatoare:
Acum, sincer, nu mai stiu la ce inaltime era turnul si numarul de etaje, dar se vedea cam asa:
Am mancat in turnul rotitor, slabuta rau masa, cantina thai, nu stiu cum sa o descriu, sigura treaba buna a fost ca am gustat pentru prima oara oua centenare, nici alea nu au fost ceva deosebit. Cel mai bun lucru de la bufet, culmea, a fost sushi. Asa e cand ii lasi pe altii sa organizeze ce cred ei ca place turistilor.
Dupa care am fost la Alcazar la cabaret, exacerbare de costume si lumini, pariuri pe care e femeie din artisti, spectacolul slabut. Ori era coregraful, ori artistii angajati pe pile, cam ce dansau ei putea dansa un hipopotam beat, fara picioare, tinand in echilibru un canar pe nas. Culori si femei (sau barbati, nu ma bag) misto, ce pot zice dupa ce am platit si am baut si o bere gratis?!
Asa ca de incheiere, inainte de adio Bangsaen (am ramas indragostita pe veci de resort si oamenii de acolo, de gradini si ape, na, e prima iubire cu un resort) ultimele papici de acolo.
Chiftele (fritters) de creveti, pachetele cu legume si sosul ala iute, bisque de homar de stanca …
… o supa excelenta cu ingrediente necunoscute mie (in mare parte, nu ma refer la porumb, railor) …
… un tom yum …
… o supa won ton cu porc afumat (influenta chinezilor de care va ziceam) …
si o aruncatura de privire de ramas bun Bangsaen, direct din castron, urmeaza Bangkok pentru cei cu rabdarea incercata, ma scuz inca o data ca nu fac periplul serios, vag culinar, marunt fotografic si degraba.
va urma
Aphex 