Aproape de paste

Asta pentru ca de masa de paste o sa ma duc la rude, unde o sa fie si cozonac, in rest cate putintel din fiecare am adunat si eu. Nu mancam mai mult ca de obicei asa ca sunt cantitati mici, dar am reusit anul asta sa am si o mini friptura de miel si putina ciorba, hai sa ii zic ciorbita, ca e putina.

 

Mai intai poze din oras, de aia. Dristorul aglomerat mereu, Victoriei cu doua piste de biciclisti (de ce oare?), manelisti de Giurgiu, parcari extreme si locul crimei (in poza unu) despre care s-a vorbit vreo doua zile.

Dupa plimbare, avem animale, Carlos, fireste, a mai crescut si par sa ii iasa pene dupa ceafa.

Mozzarella, inca intrigata de noul locatar.

Si Ozzy care are o moaca de premii Oscar, daca ar fi unul pentru caini.

Pe Casi nu am pozat-o, mai are putin si vine ziua ei, dar i-am pozat mancarea (voiam sa o prezint artistic, dar mi-a fost lene), orez cu ficatei, vin si legume. Pai nu?

Am primit si baclavale, de la mama si tata lor. Si cocosei si acadea ca pe vremuri la balci.

A venit si niste ploaie peste zapuc.

Si am pregatit cosuletele pentru acasa si pentru cadouri.

 

 

Intre drumuri, paste cu ce am avut chef 😀

 

Cum ziceam, bors de miel, banal, dupa chef, carnea care a cazut de pe oase, zarzavat, bors, ou batut, leustean.

Si friptura pe caer am marinat-o zilele trecute in vin cu ceapa si usturoi.

Garnisita cu piure cu patrunjel si morcoviori cu unt si pesto de urzici si leurda.

Si gata pentru acasa, nimicuri, cum ziceam. Marea imbuibare nu exista si nu va exista la noi.

rororo

Repetitie de paste

De fapt niste chichi michi, intamplari, joaca, dar pare masa de paste (sau 1 mai muncitoresc) asa ca sa va arat.

 

Am gasit oase de miel cu un leu, nemaipomenit, o sa fac ciorba, ei, aratau mai degraba a „pune-ma in tava” ceea ce am si facut. Cu vin, usturoi, cimbru, cartofi, morcovi, la foc mic, multe ore.

Putina carne, e drept, de o pofta, dar un deliciu.

De fapt majoritatea chestiilor pe care le fac sunt din cauza multor reduceri (probabil s-au aprovizionat magazinele in draci), am gasit la Mega mici la jumatate de pret, e prima oara cand iau de la ei, sunt chiar buni, asta e repetitie de 1 mai.

Si, pentru ca zilele astea observ ca se continua ca si anii trecuti, orice tarta sau budinca sau prajitura caer are branza de vaci si stafide se numeste pasca, apai am facut pasca (departe de mine de  a lua la misto toate chestiile denumite pasca, dar pe bune ca nu-s). Deci pseudopasca mea, blat de biscuiti, unt si seminte.

Umplutura, branza de vaci, oua, coaja de lamaie si de portocala, stafide tinute in cherry, sofran, esenta de vanilie.

 

A fost cam putina umplutura, cam multe stafide, nu s-a taiat nemaipomenit, dar a fost buna. Da, am pus si zahar, de fel nu pun mult zahar la dulciuri si am uitat sa scriu.

Am facut si michimausi colorati din oua, cum fac aproape in fiecare an, Carlos m-a ajutat (de fapt face prima lui baie pe masa mea de lucru).

Si, inca in lucru, minioni si alti monstruleti.

Biensure ca exceptand „pasca” restul au fost pohte si portii de papusi, un ou l-am spart, sa edem cu cate ajung la final.

rororo

Meniu de florii

Mai in gluma, mai in serios, tot ce am comis e ca un meniu asa, chit ca nu a fost cu pus masa, de exemplu, fiind in Lidl (conservele de la Nixe sunt belea de bune) am aflat de la doua doamne care conversau ca „fah,  ie Floriile, se mananca peste”. Am achizitionat una  bucata conserva si iaca aperitivul.

Accidental am dat la reduceri peste pastele din imagine care sunt foarte bune si, din nefericire, foarte scumpe, de aceea s-au aflat in calea mea la jumatate de pret.

Si le-am potrivit intr-o supa cu pipote si inimi, nemaipomenita, din pacate era pentru Casi, din paacte pentru ea, ca am atentat serios.

Apoi, era in plan felul doi, de Paste o sa fie sarmale, asa ca pana atunci am comis o mancare cu cartofi noi, porc, buruieni, minune.

Si iaca am avut si desert. Papanasi, in numar de trei, pufosi, gustosi, cu rauri de smantana si dulceata. Din pacate e reteta pe care o urasc toti prietenii mei: am avut in plus putina branza de vaci si am pus niste ou si faina, ce am mai pus eu pe acolo si asta este. Non-reteta de papanasi, dar cam asta este.
Pentru cantitati exacte va recomand reteta de Papanasi cu dulceata si smantana de la Laura de pe blog.

Ai mei, ochiometric, cum spuneam.

Executati corespunzator, cu gaura si sfarc, pufosi si aerati, iaca si sexyune.

Asadar am avut aperitiv, supa, fel principal si desert, se cheama meniu, chiar daca neelaborat in avans si la nimereala, este.

Vesti despre Carlos, inca traieste, ba mai mult, a inceput sa se comporte ca un porumbel. Tot urat este, tot schiop, plin de hematoame de la atatea injectii, dar este.

 

De paste o sa pregatesc o mica bucatica de miel si, ei bine, surpriza, am gasit oase cu carne, un leu cincizeci de o ciorba, plus niste coaste care se preteaza a o friptura de repetitie, tot strecuraet printre oasele alea, coaste si garf. Din 3 lei carne o sa am si ciorba si friptura, miracolele exista, va zic eu.

rororo

Cupa Comacchio la Dresaj

Ca si anul trecut in perioada asta, la Top Class Riding se desfasoara cupa Comacchio la dresaj, o ramura a sportului ecvestru care nu atrage la fel de multi privitori ca altele, mult mai spectaculoase, dar de la care nu putea sa lipseasca, fie si in trecere, persoana mea.

O zi superba pentru toti, liniste, frumos, calm, nu am cuvintele la mine ca azi sta sa ploua asa ca va arat cateva poze.

Rocky, calul profesor la cerseala.

Soare, mult soare.

Tinerele talente cu caii si poneii lor la incalzire.

 

 

Jerry, bunul prieten al lui Gregory (acum ceva ani va aratam poze cu niste pui mici de pisica gasiti pe camp, Jerry este unul dintre ei).

Cum care Gregory, Gregory al nostru. De fapt al Ralucai bun prieten.

Si capitanul, Captain Jack, mandretea despre care spuneam si alta data, fara a uita sa subliniez ca toti caii sunt frumosi, ca este cel mai frumos cal din Romania ( aici poze cu el de la progresia din 2013 din preajma craciunului unde a evoluat alaturi de Gregory).

Am mai prins  in poze si doi dintre cerberii bazei.

Aspen la mergator (insotit de Capitan).

Unic al nostru, pozat inainte de a intra in manej si a castiga locul I.

Alti cai putere prin parcare.

Si, de final, cum am stricat imaginea unui cal atat de frumos intr-o poza. Dar o pastrez, fi-mi-ar rusine cu mine 😀

Nu pot spune de final decat ca o astfel de iesire incarca inevitabil bateriile.

rororo