Rosii cu usturoi in ulei – sos pentru paste

Am vazut ceva pe net, cu rosii posate in mult ulei de masline si m-am gandit la sosul asta (imi plac pastele cu mai mult ulei).

Reteta e foarte simpla, am taiat capetele dinspre codita ale catorva rosii cherry, am pus si doi catei taiati in doua, plus ceva sare, in ulei de masline si am lasat pe foc foarte mic sa bolboroseasca foarte lent. A, da, era sa uit (in poza am uitat), am pus si un file mic de ansoa. Umami taste, ca m-au zapacit de cap aia de pe Food Network cu Umami al lor.

Dupa o vreme, oarecare, am scos pielitele de pe rosii (merge foarte usor cu o penseta).

AM pisat cu o furculita tomatele si usturoiul in ulei, am adaugat putin oregano si piper si am lasat tot la foc foarte mic pana au fiert pastele.

AM adaugat pastele scurse in sos, le-am mai fiert putin impreuna si aia e. Dupa gustul meu merge cu paste scurte sosul asta, am folosit niste cochilii de la Molisano. Imi plac la nebunie pastele astora.

In loc de parmezan am ras niste branza maturata Apuseni care este exceptionala (si infiorator de scumpa daca nu te impiedici de ea la cutia milei).

O sa mai fac o postare cu ceva desert si cumparaciuni, aici va mai arat doar ca am incercat ou posat fiert in abur in forma de silicon, ca tot vedeam reclame la silicoanele alea pentru oua, sa vad cum functioneaza cu ce am prin casa. Functioneaza perfect.

Si vreau sa va mai arat o ciorba, am congelat o cantitate maricica de ciorba de potroace, i-am mai adaugat cativa cartofi, bulion si leustean si a iesit muult mai buna decat aia simpla, originala.

Si gata, revin cu dulciuri si cumparaciuni

Pasta e basta

Aveam chef de niste paste foarte, foarte simple, era sa le fac foarte, foarte arse dar in final au iesit foarte, foarte bune.

Pe scurt, am pus in unt si ulei urmatoarele: ceapa verde, usturoi, cateva rosioare, ansoa, sare si piper.

Dupa ce s-au cam prajit, voi sa nu faceti asa, am stins cu vin alb iar, dupa ce s-a evaporat alcoolul am adaugat si pastele fierte partial si intre timp. Plus putina apa de la paste ca sa aiba ce bea.

Dupa cum va ziceam si in titlu, basta.

Pe deasupra am ras niste pecorino.

Dupa cum va ziceam in postarea anterioara, am primit oua de tara, in numar de patru. Oul doi l-am comis in halul urmator.

Cu ceapa verde si marar.
Oul trei l-am pus in friganele pentru mazare.

Mazare foarte buna, sosul de carne cu ceapa, putin usturoi, morcov, stins cu vin multicel.

In rest simplu, bulion, mult marar (si niste fulgi misto de cartofi care ingroasa sosul si il fac bun, nu va strambati, exista fulgi de cartofi buni, asa sa stiti).

Asadar oul numarul trei s-a dus pe friganele, mai am unul si stiu exact ce o sa ii fac.

Am mai facut si un pandispan banal cu mere (strat de biscuiti, apoi strat de mere rase amestecate cu zahar, vanilina si amidon, plus pandispanul in cap.

Am gasit si niste culori misto la Lidl si mi-am mai lucrat la bufnita inceputa de vreun an.

Si, de final, dog tax, va pupa Casi.

Pasta e fagioli

Am reusit sa o pun si de o reteta, aveam de mult pofta de chestia asta, am facut-o de mult, azi a fost soare (cu dinti), chef si, pe langa multe alte balarii pozate, am si, totusi, ceva inchegat. Fasole cu macaroane.

Sigur ca este varianta mea dar pot sa pun pariu ca in vreun colt de Italie exista vreo „mamma” care o face ca mine.

Am folosit ceapa, ardei, morcov si carnat, toate inabusite in putin ulei (de masline, daca tot e furata de la ei ideea).

Am stins totul cu vin si am lasat sa fiarba (timp in care am pus la fiert niste paste scurte, cele mai des folosite sunt ditalini, dar nu am avut).

In minunatul sos obtinut am pus pastele fierte pe jumatate, fasole gata fiarta, pasta de rosii, putin cimbrisor.

Am adaugat si apa, pastele vor bea din sosul format, deci daca vreti varianta mai zemoasa, puneti mai multa apa/supa.

Dupa ce am stins focul am lasat-o nitel in pace. Italienii pun si parmezan peste chestia asta, mie nu mi-a trebuit decat asa, ca atare.

Am comis si altele si incerc sa scurtez, ca vad ca iar se joaca wordpress cu nervii mei. Am facut sarmale, sarmalute, o minunata ciorba de porc cu legume si zeama de varza, ciuperca umpluta cu cascaval afumat, usturoi si smantana, clatite (cu urda si dulceata ale mele), plus, minunea minunilor, cartofi prajiti. Rara avis.

O sa radeti, dar imi fac asa de rar aceasta combinatie dumnezeiasca, incat simt nevoia sa o imortalizez neaparat. Cartofi prajiti, ou, branza.

Sa va mai arat ceva misto, pentru lenesi, e o cumparaciune: fasole batuta la conserva cu sos atasat. Mie mi-a placut enorm. Plus o poza cu un hot dog. Si vrabii.

Dog tax si v-am pupat.

Macaroane cu pui, praz si conopida

Misto combinatie. Adica mie mi-a placut si v-o zic si voua.

Ingredientele sunt destul de clare, ce e in titlu, putin unt/ulei, parmezan (sau orice branza maturata pe care o aveti in dotare), smantana, sare, piper, din astea.

Mai intai am fript scurt de tot puiul (cam cat sa isi schimbe culoarea) si l-am scos din vasul in care am pus praz, conopida, usturoi (era sa uit, deci usturoi, neaparat usturoi).

Cat timp am facut toate astea fierbem si pastele. Sincer, voiam un mac’n’cheese dar nu prea se potriveste la anumite valori care le ies medicilor la analize.

Dupa ce prazul si conopida s-au facut, am pus totul gramada si am dat in clocot.

Totul adica puiul, pastele, smantana, pecorino (am uitat ca aveam pecorino, nu parmezan), am gustat de sare si piper, am adaugat si putina apa de la paste si le-am lasat sa faca un sos.

Si gata.

Si sa stiti ca sunt bune si reci.

Ia sa vedem ce mai am sa va arat. Pentru ca mananc rar de tot oua, am vrut o papara asa, perfecta. Nu a la Gordon Ramsay, a la Salajeaaan. Putin unt, smantana, telemea, un ou bun si totul amestecat direct in tigaie. Perfect.

Am mai facut si orezul ala de care cred ca v-ati plictisit deja (legume inabusite, basmati, 1/3 orez/apa. Plus o conserva de ciuperci. Nu e de haute cuisine, stiu.


Si mai am niste poze asa, de toamna, Benji la sedinta foto, niste tufanele pitice care isi fac de cap …

… si un aranjament cu o plantuta in fosta locuinta a lui Benji, garsoniera.

Plus castorul Titi (l-am luat din Auchan, nu doar ca e super simpatic si seamana cu un Titi pe care il cunosc, dar din pretul lui, o parte din bani merg la o fundatie care are grija de niste copii).