Cu legume

Niste orez si niste paste, foarte simple (si DE POST – hahaha – daca nu folositi vreo doua chestii de pe acolo). Incepem cu orez curry. Sau curry cu orez, de orez, nu stiu, cumva, curry si orez.

Sigur ca puteti folosi pudra de curry gata preparata, eu daca am de toate in mici borcanele, prefer sa il fac de la zero.
In ambele retete in loc de sare am pus niste file-uri de ansoa pentru ca musai sa scap odata de un borcanel, puteti pune sare, ca tot omul.

Acum sa va zic cum am comis eu orezul. Am pus in unt amestecat cu ulei niste ceapa (da, e europenizat, doar O ceapa, nu doua kile), usturoi, ardei gras, morcov, plu sprimul val de condimente pe care vi-l enumar (repet, puteti folosi mixuri gata facute, dupa chef): mustar negru, cardamom, anason stelat, schinduf, coriandru – seminte, piper alb, chimen, ghimbir, galangal si lemon grass (totul uscat, nu proaspat).

Dupa ce s-au dinstuit am adaugat un cartof, dovlecel (va dati seama ca am scos cam tot ce am prin gradina, da?), rosii. Le-am mai imprietenit si pe ele.

Apoi am adaugat orezul cu tura doi de condimente, facute praf: baharat (am preferat amestecul pentru ca are si cuisoare si scortisoara, ceea ce nu pusesem la categoria seminte), turmeric, boia afumata si piper.

Acum am mai amestecat nitel sa elibereze doar aromele, ca prafurile alea se ard repede, am stins cu foarte putin vin (puteti sa nu …), apoi am pus apa calda (in care s-au oparit niste conopida, broccoli si cica romanesco, congelate, nu am gasit vreo romanescu dar mai sper).

Proportia de orez/lichid, cam 1 la 4.

Si am dat la cuptor cam 20 de minute.

Cum spuneam, pacat ca nu e soare, culorile sunt mult mai frumoase decat va arata sapuniera mea.

A doua reteta simpla e de paste cu rosii si dovlecel.

Treaba e ca am luat pentru caine niste paste fara gluten. Adica din malai, pe scurt si fara figuri. SI mi s-a parut ca se comporta ciudatel si le-am facut si pentru mine, sa le testez. Si da, nu-s prea bune, sunt lipicioase, in apa d efiert ramane o tona de mamaliga, zeama galbena, nu au nici vreun gust anume, ma rog, nu-s ce trebuie, papa Casi.

Dar va zic de sos. SUper mega gica simplu, in ulei cu unt (si ansoa in loc de sare – eu), am calit usor dovleceii cu rosiile, am adaugat si niste oregano, am stins cu putin vin si spre final am pus niste mujdei (da, usturoi in apa), in zeama care s-a facut am tras nitel si pastele alea odioase.

Pe deasupra a mers si niste Pecorino si aia e. Bun sosul. Pastele nu (dunt din Lidl, alea marca lor, cica fara gluten, din mamaliga).

AM mai comis niste pandispane, reteta simpla de o cunoasteti toti pe dinafara, in doua combinatii: cu portocala (coaja rasa si esenta in aluat, plus cacao in jumatate, zahar ars si portocale pe fundul tavii) si cu mere (biscuite si apoi mar cu zahar si scortisoara calite, deasupra pandispan simplu, aromat cu vanilie).

Nu prea mai am flori inflorite.

Chiftelute cu ciuperci si smantana

Dupa o idee de „Stroganoff” si niste carne de hamburger de ucis, a iesit o chestie foarte misto. Voua o sa va iasa si mai misto dac ao faceti, va zic eu pe parcurs de ce, sa nu ma apuce poliloghia la inceput de reteta. Scuze de poze, dar merita pastrata ideea.

Cum va ziceam, am avut niste burgeri de porc. Puteti folosi carne din carnati proaspeti sau chiar face un amestec de chiftelute, nu conteaza.

Am fript nitel chiftelutele cu doar o picatura de ulei (carnea a fost slaba), am adaugat si un catel de usturoi feliat si am mai ametit impreuna.

Am stins cu vin (roze am avut eu), apoi am adaugat o conserva de ciuperci si castraveciori murati.

Aici piua, da, mult mai bun iese totul daca folositi ciuperci proaspete. Eu nu le tolerez (ma rog, nu eu c apersoana ci persoana din interiorul persoanei mele) si nu am de ales, cand ma apuca cheful de ciuperci, ard cate o conserva. Voi sa nu faceti asa si va fi mai gustos.

Dupa ce s-au imprietenit toate am adaugat smantana si niste pecorino ras (merge orice branza tare, maturata).

Iar piua, daca vreti sosul gros, legat, puneti multa branza sau chiar faina/amidon. Eu am evitat si acest aspect de bunavoie.

In acest moment se poate manca asa, peste niste paste sau cu pastele bagate in sos (daca e ca al meu, mai zeama chioara).

Chiar si asa, cu carne mai slaba, ciupercile din conserva si sosul mai apos, tot foarte buna e combinatia.

In rest am mai gatit o mleta dintr-un ou …

… o mancarica geniala de cartofi cu ciolan si ardei copti …

… si iarasi purcelusi, dedata asta am uns foietajul cu mustar. Si am folosit crenvusti si oltenesti.

La capitolul cumparaciuni, daca vedeti Sanzienele astea, sunt misto de tot.

Capatana inca rezista in decor.

Si incerc un desen cu ceva chit de constructii. Sa vedem ce iese.

Paste cu kaizer si pecorino

Din start va spun ca ma intereseaza spre deloc parerile cunoscatorilor care dupa aparitia internetului au devenit brusc bucatari. Sau a demigrantilor care dupa o portie de pastasciutta stiu totul despre cum e „la noi in Italia”. Sunt niste paste inecate in smantana pentru ca asa am avut de ucis, mai multa smantana decat spaghete. Daca doriti sa coafati chestia asta si sa ii dati vreun nume de reteta, eu atata va spun, mie imi place.

Cat timp au fiert spaghetele (in apa multa cu sare, ca nu suntem barbari) am pus sa se faca intr-o tigaita nist ekaizer si cateva feliute cu usturoi, am stins focul si am presarat putina boia afumata. Separat am ras pecorino direct in galetusa cu smantana.

Am amestecat pastele cu sosul de smantana, am pus carnea pe deasupra.

Asta ii pohta ce am pohtit (si sa ziceti merci ca nu le-am zis carbonara, ca sa sara in sus toti sfertodoctii culinari :)))

In alta ordine de idei, tot la categoria „sa ucidem ce avem in plus”, aveam o conserva de fasole boabe din saptamana greceasca de nu stiu cand, de pe la cutia milei, clar.

AM pus si niste carnati, ce voiam sa va spun e ca nu cred ca am vazut boabe de fasole mai mari ca astea.

In rest, am sculptat un dovleac foarte mic (are pana in 20 cm). Mai am trei la rand, nu neaparat de Halloween ci pentru ca imi place sa ma joc cu ei si pentru ca au fost foarte, foarte frumosi si ieftini anul acesta.

Detalii cu dovleacul si aceleasi flori de toamna.

Mic ostropel

Un fel de. Cu paste. Pentru ca am avut nitel pui bun.

E o reteta pe care o stie orice gospodace, dar daca a fost soare, am pozat si hai sa va arat.

Am tras in nitel (foarte nitel) ulei niste ceapa, usturoi si bucatelele de pui.

Am stins cu vin roze si am lasat sa fiarba (am mai adaugat apa calda din cand in cand pana s-a facut puiul).

Cand carnea a fost gata am pus o conserva de rosii (si aia avea in ea ceapa si usturoi, sa fie), plus cateva masline.

Am adaugat si paste fierte doar pe jumatate si le-am lasat toate sa se faca bine.

Si gata. Sare, piper, blabla.

Si o degustare de carnati.

Si florile in soarele toamnei.