Fasole ca la conserva

Acuma cu atatea firme nu mia e ca pe vremuri, fix un tip de fasole luai pe munte, la mare, la munca, ei bine aproape mi-a iesit ca aia, pe cuvant de pionier, nitel mai zemoasa, dar cand s-a racit semana consistenta si, culmea, gustul, sa va arat.

Treaba sta in halul urmator, am facut comanda ferma: mie imi aduci fasole din aia cu bob mic si ii zic aleia ca daca nu fierbe cum vreau eu i-o fac scufie. Asadar am primit fasole cu bob mic. Acuma, nu cred ca trebuie sa va invat sa faceti fasole, dar va zic cum am facut eu si semana grozav de tare cu cele de pe vremuri, de infipt furculita in ele la foc de tabara (sau lingura sau painea sau ce aveam pe langa cort).

Am lasat la inmuiat fasolile si le-am fiert dupa ce am schimbat doua sau trei ape.

Separat am inabusit niste slaninuta, afumatura, ceapa, morcov, cu sare si nitica apa.

Am pus boia iute, nitica pasta de tomate …

… apoi am pus sosul peste fasolea fiarta pe jumatate in oala cu presiune, plus concentrat de supa de porc (cred eu ca asta e tot schepsisul) si foi de dafin.

Din ce am incercat eu pana acuma, numai fasolea de la Scandia seamana cu aia de pe vremuri. Aia de Buftea e fas.

Numai culori romnatice avem este?

Flori, ardei, fasole, ceapa.

S-a dus concursul, Halloween nu tinem, dar tot ne-am distrat nitel cu micul dejun ca am cumparat un mezel nechimizat si na. Asa ca, vorba bancului, buhuhu.

Am mai grupat din poza, am primit diverse, cum ziceam si in postul anterior, printre care si un pahar. Si, pentru ca azi am fost de doua ori la spital si am parcat in doua locuri diferite, doua gaselnite. La Mega, castraveciori mici de tot, marca lor, nemaipomeniti.

Tot la ei, snitelul de porc (daca aveti o pofta abrupta si nu intrati la tigaie), foarte bun. Naspa salata cu ciuperci.

Parcarea numarul doi, langa un Mic.ro. Am intrat sa ma uit de mezelurile alea bune, nu aveau, in schimb aveau de la Tudor. Fara prostii, fireste, scumpe rau, era peste 70 kila ed ceafa, fiind bucata mica am luat un coltisor, e foarte buna dar cam sarata.

Si de final, special pentru toata haita mea de hiene care stiu ca nu ia in seama faptul ca am lasat potaia sa redecoreze canapeaua, ca e convalescenta, iaca.

Si poza de azi cu cadoul de la duamna Bimbi.

Inca recuperam, hienele stiu problema, dar pare in regula totul, am zis sa o chinui macar cu o poza pentru fete, baieti si copii.

hai, rororo tuturor (sau aproape)

Anunțuri

Din nou la L’incontro

De data asta a fost ad hoc, era sambata, nimeni nu pregatise nimic nimanui, jap, jap, dupa dulap, hai sa vedem unde gasim liber, am aterizat in cartier, fireste. Am trecut pe langa Xanadu si am mers la etaj la L’incontro, am tot scris eu de el, are un meniu fistichiu dar mancarea e buna si preturile corecte.

Cum s-a potrivit cu poftele nu stiu dar majoritatea au vrut maglavaisuri chinezesti, pachetele (sigur sunt din alea congelate si sosul e o inovatie nemaintalnita, nu aduce nici a gladiola, nici a pom de iarna, vorba lui Toma). In rest plitele incinse, vita si pui, bune.

Pe mine m-a mancat sa iau pui paprika (nu atunci m-a mancat, a doua zi), foarte bun si picant si orezul, besmetic (da mah, basmati) excelent. Dar nu am dovedit portia, noroc ca am avut ajutoare, baietii.

Fetili si baietii in rest, mai o salata bulgareasca (banala) …

… mai un pui L’incontro (bun dar nu ceva nemaipomenit, semana cu maglavaisurile la plita).

Oricum, portioaie, a mai fost si o pizza pe acolo dar nu stiu unde e poza. In rest cadouri intre noi, in ton cu sarbatoarea aia americana, chit ca noi nu o tinem, au fost haioase. S-au licitat la final si restul cadourilor, eu am fugit cu sticla de vin frantuzesc, aia nu am dat-o nimanui.

Si, cum sta bine oricui, ne-am amestecat fiecare in farfuria celuilalt de nu mai gaseam care a cui furculita e, nu mai stiu cati am fost, cred ca vreo zece persoane.

Foarte bune muraturile, orezul, papanasii (parca mai buni la La Barca, o idee).

Asadar o sambata perfecta, lumina de toamna prin geamuri mari, chelnerita draguta, chit ca o tot suceam ba la ana ba la caiafa, consumatia la pret decent, am primit pana si flori de toamna, ca a urmat un episod naspa pe urma nu conteaza, noi am fost fericiti.

rororo

Buhuhu PC

Rog a nu se lua nici aceasta „reteta” in seros, multumesc.

Adica politically correct, da? Cum spuneam, nu ma pricep la dulciuri, cum spuneam, ne distram pe Culinar si iaca mi-a venit o idee de „reteta” de concurs.

Obligatoriu la concurs e sa pui trei pasi ai executarii retetei, eu am facut mai multi dar na, ma conformez, un’, doi, trei.

Aceste conditii fiind indeplinite, m-am gandit sa fac (am vazut eu pe net tot felul de chestii interesante, cine sta de ele) niste fantome din inghetata pe bat, romglezii le stiu ca „popsicles” pe unele din ele, nu mai e sezon, nu e nimic, ma duc la Eugen sa cumpar.

Bai ca sa vezi, astia au interzis Friends ca erau numai albi in film, pe net cauti de albesti poze cu grupuri de copii care sa nu contina asiatici sau negri, ei bine, nu am gasit inghetata alba ca sa fac fantoma. Pai asta e corect?

In schimb aveam niste ciocolata alba si neagra din aia tartinabila, asa ca am luat inghetate din celelalte, avem asadar o fantoma din Africa, una asiatica si una comansa, apasa, ma rog, pieile rosii.

Atentiune la popsicalu ala de la nestle ca pateaza ca naiba, nu stiu ce au bagat in ea, noroc ca am sters planul de lucru (adica, in cazul meu, capacul aragazului, ca acolo mai bate vag lumina).

Incercam cu interes sa lipim ciocolata aia de moacele fantomelor, ciocolata nu se lasa, trebuie sa ne miscam repede, asa ca a iesit negrul speriat, asiaticul spart in bot si indianul paralitic.

Null problemo, cum zicea Alf, i-am indesat din nou la congelator, (indianul s-a cojit pe fund, iara am sters aragazul iute), am pus cateva elemente de decor si pac, jap, repede poza. Si iar am uitat de biletul ala dar nu e nimic, pun separat la locul faptei.

Inainte de final, iaca, am primit premiul, niste cupe de inghetata (culmea 😀 ), le impartim la o bere.

Si, ca sa vedeti ca nu numai bipezii nu au tiglele pe casa, Mozzarella s-a luat dupa Rica si lupta la devalizarea plantelor din casa, miroase de zici ca ai tuns iarba pe aici.

rororo

Peste pane picant si aromat si o reteta de castraveti pentru la iarna

Inainte de reteta va spun ca puteti inlocui condimentele, eu va spun fix varianta mea, am fost pe graba, nu am avut vreme de garnitura si decoruri.

Ce am folosit eu, poate fi substituit, cu alt tip de condiment, cu alt file de peste alb, asa ca nu mai insist, ca mai mult despre tehnica voiam sa va spun. Am adunat asa: file de cod, ou, faina, pesmet, cate o lingurita de za’atar, turmeric, boia, susan negru.

Pentru un peste pane facut din peste congelat care sa nu va faca figuri, va zic asa, intai lasati pestele la dezghetat intr-o sita, sa se scurga pe cat posibil din glazura aia (mama lor de comercianti). Apoi il dati cu sare (mascata, da Mirela?) grunjoasa si il lasati, cel mai bine peste noapte, apoi il mai stergeti bine si cu prosoape de hartie.

Dupa toate astea, consistenta va fi perfecta, ferma si usor de manevrat. Daca va grabiti, nu ma luati in seama. Asadar, nu ca nu stiti cum se da pestele prin faina, dar am pozat ca se vede cam cum e el (nu, nu mos craciun si prietenii sai).

Daca nu e graba mare, sigur ca puteti praji fileurile intregi si asorta cu diverse chestii. Asadar urmeaza sa le dam prin ou batut cu putina sare. Cum nu am rabdare, eu le amesteg la gramada.

Mie mereu imi ramane ou si, amintiri din primele locuri de munca, nimic nu e mai bun decat pita cu unt si un rest de omleta. Mai departe, amestecam pesmetul cu condimentele, sa zic asa cam doua linguri de pesmet, apoi prajim in ulei incins la foc moderat, nici prea-prea nici foarte-foarte. NU ulei de masline, da?

Pestele taiat bucati mici se face foarte repede, nu se ard condimentele, doar incep sa disipeze aromele, apoi uleiul, nu se va arde, daca va luati dupa mine, eu am sa il strecor si refolosesc macar odata la o omleta, un cartof, o maslina, o biscuite. La fel si amestecul de pesmet si condimente, se poate pastra in borcan inchis ermetic si folosi la orice pane.

Mie mi-a placut (mi-a placut o laie, ma grabeam si eram curioasa sa vad cum e sosul ala, luat din Bilgaria) cu sos picant de la sticla, cica nu dauneaza grav sanatatii.

Asta a fost cinciminuta de astazi, Katze, ce ascultam? Ca nu am inspiratie, e frig.

rororo

Na ca editez, rororo o laie ca era sa uit reteta de castraveti. Asta dupa ce am uitat sa va spun ca ardeii pentru umplut fara sterilizare s-au stricat iremediabil peste noapte si i-am aruncat, pacat de ei. Cica trebuia sa pun si aspirina, asta e, eu nu pun aspirina, iaca am avut paguba anul asta un kil de ardei.

In schimb am sunat la Baiesti sa aflu reteta castravetilor murati la care mi-a ramas mintea, asa buni erau, mi-a dat matusa reteta si v-o zic exact, pe urma ce am (sau nu am) facut eu.

Sigur exista reteta asta si la altii, eu nu o stiam. Asadar reteta dansei:

3 l apa, 1 l otet, 4lg sare cu varf, juma kil zahar, ceapa taiata, morcov, usturoi, hrean, marar, piper, crenga de visin, telina

Ce nu am avut eu sau ce am uitat sa pun: usturoi, hrean si ceapa. Acum ce o fi o fi. Cica se amesteca toate se pun la fiert (pentru zeama), restul la borcan, se pune zeama calda peste castraveti, se capaceste borcanul si se dunstuie (adica la bain marie, sa faca vid). Reteta asemanatoare pusese si anomiss pe culi, si zicea sa ii lasi la dunstuit pana se schimba culoare si gata (stiu ca dunstuit inseamna si altceva ca si eu m-am blocat initial).

No bun, am procedat in consecinta, daca nici astia nu ies, io va spun, cum v-am zis la ardei.

re-rororo