20 ianuarie

Deja apropiatii stiu ca pe 20 ianuarie se serbeaza sfanta Dana, e data la care m-am pogorat eu pe pamant sa luminez planeta. Asa ca nu am multe sa va arat, am facut un gratar cu fetele, indoor, din ala in care iti pui ce vrei tu pe grill si apoi indesi in lipii si in cavitatea bucala, am avut multe beri, am primit cadouri si o sa pun aici la jurnal cateva dintre astea.

Gratarul este asa numitul raclette de la Tefal, nemaipomenit la un numar mai mic de musafiri, e distractie mare cu el. Am marinat diverse modele de porci, am avut si pastrama de pui, niste carnati, salata, sos Dana, ceva muraturi. Si ne-am facut niste saorme de a luat-o razna cainele de la mirosuri. Da, face ceva fum si mirosuri, darnu e mare bai, ca odata pe an e sfanta Dana.

Oamenii se bucura ca an de an se apropie de moarte, asa ca ne-am bucurat si noi, am primit un tort, Dolce Principesa, foarte bun, am facut si eu diplomat (sa ii zic insa sarlota, ca a fost cu piersici).

 

 

Am primit multe flori (nu le-am pozat pe toate) si, ei bine, l-am primit in familie pe pestele Benji. Care a venit utilat cu bec si bol. I-am modificat nitel locuinta si sper sa ne intelegem, Beta nu am avut niciodata, eu aveam numai acvarii de vivipari. Meet Benji, the killer fish.

 

Ei bine, dupa ce vom digera abuzurile, o sa ne intoarcem la sfintele ciorbe.

Acum vad ca din greseala am pus si pozele de la ce se voia reteta de sarlota cu piersici, adica diplomat nediplomat, dar imi e foarte lene sa o scriu asa ca probabil le veti revedea la un moment dat.

Supa de legume cu taitei „de sticla”

Am pus ghilimelele de rigoare pentru ca mi se pare ca IQ-ul unora dintre cei care bantuie netul i-ar putea face sa scoata niste sticle si sa incerce sa le manance.

Deci sunt acei taitei fie de orez fie de fasole mung.

Este o gateala foarte simpla si cumva am adaptat-o la ce am avut (ghimbir proaspat, nu uscat de exemplu). Am pus la fiert ceapa, ardei gras (daca sunteti normali la stomac nu ezitati sa puneti si iuteala cat cuprinde), telina si radacina de patrunjel, tulpini de patrunjel verde, lemongrass zdrobit cu dosul cutitului si ghimbir uscat.

Dupa o vreme am pus si morcovi taiati bastonase.

Cam cu cinci minute inainte sa sting focul am adaugat si dovlecel iar la final, am scos intai cele mai putin comestibile, ghimbirul, betele de lemongrass, o bucata mai mar ede ardei gras.

Am adaugat un pachet de taitei, sos de soia si ulei de susan, am dat un clocot si am stins focul. Chiar daca impartiti cu persoane care mananca mai condimentat, nu e bai, se pot adauga in bol diverse iuteli, sosuri, dupa chef.

Am sa inghesui si alte poze, poate mai sunt pe net si alti nebuni ca mine carora le place sa se uite la poze cu mancare sau doar sa ia idei pentru ce vor gati. Eu am facut o mazare a la lene.

Nu am poze pas cu pas ca pe la patru dimineata e cam bezna, dar va spun cum am facut, fara sa murdaresc decat oala batraneasca in care este mancarea.

Am pus in cratita pulpe de pui (spalate, parlite, stiti voi, nu le aruncati din caserola in cratita, va rog eu), cativa carnaciori Radic, ceapa, morcov, sare si piper, apoi mazare congelata (da, toate asa cum zic) si rosioare (aveam in plus), am acoperit cu apa si mi-am vazut de treaba.

Dupa cam o ora (nu stiu exact, se „slowcooked acolosa”), am pus un cartof cubulete, o cutiota mica de bulion si marar de la etaj.

Mararul de la etaj se obtine iesind in fata blocului si fluierand, sigur iese o vecina care are niste marar la congelator si nu te mai duci pana la magazin.

Se mai lasa la cuptor pana e gata. Eu am pus in afara de sare si piper si foarte putin zahar, mereu pun la mazarea congelata.

De final va arat niste arogante, cand iti vine musafirul sa trancanesti niste ore multe, nu ai chef de stat in bucatarie, bagi net si filme, ca e vacanta, ce faci? Comanzi mancare. Ca disperatul dac ase poate 😀 De la socului kebab. In ultima poza e Catrinel, prajitura aceea misto de tot pe care o sa v-o arat odata cand oi face-o si eu.

 

Vecinii mei care vin zilnic la micul dejun cand e mai frig afara va saluta.

Oua umplute in sos cu marar

V-am zis ca ne vedem si anul asta? Nu de alta, dar hei, ce soare e afara (daca v-au placut bufonii mai poftiti si-n alta seara).

Nu e o reteta frumoasa, dar pentru mine e o mancare de suflet. Daca nu ati indopat cat sa rupeti farmaciile non stop pentru colebil si triferment, merg de o pofta (la mine asa a fost, toti au facut, eu nu). Plus ca se pot face si mai dietetice si nu-s rele.

Am facut de mai multe ori ceva asemanator, doar ca acum am eliminat total usturoiul (meh, da, stiu) si am inlocuit tarhonul cu mararul.

Deci cam aceeasi Marie cu alta ciupilica.

Avem nevoie (daca nu avem in casa chiar avem nevoie, sa ne dea cineva cu sfoara si lesa retractabila de la etaj de exemplu maioneza) de niste oua (e reteta din aia cu „niste”) fierte perfect, putin pateu (sau un rest de leber sau nu), iaurt, maioneza, smantana in cantitati egale si nitel marar. Sare si piper, ad libitum.

Lasam nitica maioneza in castron daca tot l-am murdarit, apoi punem galbenusurile, pateu, marar.

Amestecam temeinic.

Nu conteaza daca ouale s-au decojit naspa, oricum nu se vor vedea, le umplem cu pasta rezultata din cele de mai sus, apoi le punem cu fundul in sus intr-un vas din care vom consuma preparatul finit (moama ce talent la scris am).

Sigur va ramane umplutura, nu e bai ca facem sosul tot acolo. Punem smantana, maioneza si iaurtul, marar cat incape, nitel mai mult piper.

Omogenizam apoi punem sosul peste oua. Nu le mancam, le lasam nitel in pace pana ni se face iarasi foame, da?

Din categoria „e musai”, la sosul asta merg de minune castraveti murati in saramura, deci e cam musai sa puneti si din aia.

Nu mancam dar degustam.

Inghesui si pozele de la masutele de revelion, mai pe aici, mai prin vecini, nimicuri, nema munca, totul rapid, la cuptor, somonul in folie, carnea numai cu sos de mustar cu struguri si usturoi, efectiv nu m-am stresat nicio nici altii.

Cat despre porc, cica o sa ai bani daca ai porc din ala din lamaie si anul asta, ca maimutele, am facut toti porci din aia cu ban in gura. Din lamaie. Al meu e ala cel mai urat.

 

Va pupa Casi si La multi ani!

La multi ani 2020

Hai ca fuse, fuse si se duse si 2019, treaba lui. Eu vreau sa va arat prostioare, dar mai inainte, celor care dati pe aici asa, de drag, sa mai vedeti cum se mananca pe capota, cum arata un caine prost la fata, cei care agreati pozele cu mancare, cu animale, adica impartasiti manii comune cu mine, va urez un 2020 fix cum va place, cum va trebuie si cat va trebuie, ca daca ar fi dupa cat va doriti va stiu eu, vreti toti in Bora Bora. Asadar mai intai de toate, La Multi Ani!

De gatit nu am gatit mult, sarmale, ca oricum se mananca, ciorba cu cartofi si afumatura, plus tarhon, o piftie nu taman limpede ca lacrima.

 

Dar pentru ca s-a nimerit ca anul asta fie sa fiu musafir, fie sa primesc, musafiri sau gazde au mai dat si ei cate ceva, am facut troc (ia tu piftie, eu salata de boeuf), am tot aranjat platouase, ca o maniaca, le-am pozat. Si vi le arat, pare mare scofala, dar nu este, sunt chestii mici, cu de toate.  Cum s-ar zice ciuguleala.

Piftii (ale mele si de la neamuri, ale neamurilor au iesit mai frumoase), muraturi (de la doamna Nutzi zugravitza, ea a aprovizionat si cu altele).

Arata ciudat vitraliul ala de piftie, mie in realitate mi se parea asa misto, acum parca vad fizionomii prin el 😀

Carnati, boeuf, icre, peste marinat, de la musafiri si neamuri, nu vine nimeni cu traista goala, nu pleaca nimeni cu ea plina 😀

Si de la capat (alta zi, alte farfurii).

Da, am avut si desert, cadouri si cadouase, va arat si pomul ala pe bune.

 

 

Da, intr-o zi a fost cu pizza.

Ca sa acoperim putin si capitolul cumparaciuni, desi nu am dat iama, vreau sa va recomand (nu, nu e reclama ca nu ma plateste nimeni, chiar recomand) aceste icre absolut minunate. Da, o idee mai scumpe decat ce e pe piata, dar daca veti consulta eticheta (dati pe poza ca sa se mareasca) veti vedea ca merita. Sunt perfecte.

 

De final iaca si pomisorii, modesti ca de obicei, plus renul de serviciu.

Asadar fara opulenta, la multi ani si ne vedem la anul, va pupa Casi. Cu limba.