D’ale lui Răpciune

Numele popular al lunii septembrie adica, răpciune, de unde si pana cum i se zice asa, chiar nu am idee. Dar am idee ce am combinat, de regim si ne, pentru mine, pentru altii, de toate pentru toti.

Eu am ars-o dietetic cu niste minunate legume la cuptor.

Ce vedeti am pus in tava si le-am uns cu un sos din multe condimente (everything but the kitchen sink, vorba aia), plus usturoi, ulei si zeama de lamaie. Si le-am copt si le-am pus langa un orez cu taitei si aia a fost, cald, rece si, in final, daca tot a ramas cam multa conopida, am incropit si o supa-crema cu nitica smantana.

Tot de regim, am vrut sa o ard mai de fitza (aiurea, de la cutia milei) cu niste Angus. Vaca Angus. Parerea mea sincera e ca orice i-ai face, vaca romaneasca tot nu e ce trebuie, am tras-o pe plita ca la carte, medium rare, am lasat-o sa se odihneasca, merge, dar nu e ce trebuie.

Pentru restul casei am tras o oala de sarmale. O oala si ceva, fix. Clasice, banale, sarmale.

Si doua pandispane, unul cu mere si scortisoara, unul cu fructe de padure. Aluatul banal, de patru (4 oua, 4 linguri de zahar, 4 de faina, 4 de ulei), cu albusul batut separat, restul mai putin faina amestecate, plus o lingura de unt, una de iaurt si putin praf de copt, adaugata si faina si apoi albusurile amestecate si ele cu o spatula. Fructele de padure le-am dat prin faina si le-am pus deasupra, merele feliate le-am amestecat cu zahar, scortisoara si amidon si le-am pus pe niste buscuiti pisati, in rest, tot aia.

Si pisica din gradina, hello kitty.

Nume de cod: merluciu

Asta a fost scopul, sa iau peste, sa mananc copt, fiert, peste. Si am reusit, dar pana la final am dat din una in alta si am pozat si va arat ce si cum, acum ca o sa fie cam incoerent, nu se pune.

Oricum prima bucata de merluciu am copt-o cu oarece ierburi si legume in punga, la cuptor.

Din ardeiul copt, rosii, usturoi si un sfarc de usturoi proaspat, am facut si un mujdei slab, asa, sa inoate pestele putin.

De aici a inceput sa o ia razna regimul, desi nu am mancat eu tot ce am facut, dar am facut. Cu restul de mujdei cu ardei copt am marinat o felie de carne si am pus si intr-un hummus (altfel clasic, naut, tahini, ulei de masline …).

Carnea marinata o zi in acelasi mujdei, am facut-o si pe ea simplu, la gratar.

Fara nicio legatura cu merluciul, m-am impiedicat la cutia milei si de o bucata de antricot maturat de vita, ce era sa fac, doua zile am tras si de el, cald, rece …

Alaturi de o salata de neboeuf (morcov, cartof, ton, foarte putin castravete murat, sos din iaurt, mustar si ulei de masline).

AM comis si un morman de snitele din cotlet de porc, plus un polonez, toate in aluat de bere. Am gustat si eu sa vad daca le-am facut bine …

Am revenit apoi la regimul meu, macaroane cu branza (de fapt cu nitel parmezan si smantana).

Telemea de oaie desarata in apa cu sare.

Si in final ceea ce doream de fapt, fish & chips dietetic. Pestele fiert in apa cu putina sare, otet, ceapa, ardei si boabe de piper si cartofii fierti … fierti.

Mai in gluma, mai in serios, in general m-am tinut de regimul hiposodat, exceptand una bucata snitel. Oricum vacanta asta (de nevoie) mi-a prins bine, am avut un voucher si m-am innoit cu niste chestii noi care momentan par de buna calitate (setul la pret intreg e 139 de lei, voucherul era de 150 asa ca am mai luat o tigaita pe langa).

Cam atat plus flori, lebede si caine.

Ramen – Chacharoni

Am descoperit la unul din Kauflanduri o colectie absolut impresionanta de modele de ramen, taitei, ma rog, multe, in afara de clasicele Vifon si Maggi unele de care nu m-am mai lovit. Si mi-au placut. Si stiu ca nu e de regim dar de aia avem bec, sa mai calcam si pe el.

Printre cele coreene am gasit vreo doua modele nepicante si primul l-am testat pe acesta:

Asta contine pachetul (eu am mai pus si un polonic de supa de legume cand le-am fiert).

Spre deosebire de taiteii ramen clasici, astia se fierb cam cinci minute si jumatate. Ba chiar mai mult, sa scada zeama aproape de tot. Eu am garnisit si cu un gratar simplu.

Au o consistenta foarte misto, asemanatoare cu a urechilor de lemn, sa zicem, gustul nu e de apret de sosete, e chiar bun (desi eu nu folosesc de fel plicurile date de ei, de data asta m-a tentat).

Si acum niste poze aiurea, mai intai o pizza banala (mi-a placut cum s-a intins mozzarella si am pozat).

O supa noua, de gulii cu crenvusti (wienner bio, da?) si ou batut.

Si cu smantana.

Si o colectie de flori de toamna.

A luat-o incolo …

Nu e risotto

La fel, pe repede inainte am facut un orez, are unt, arborio, vin, parmezan si supa, dar nu e risotto.

Bine, cum in majoritatea cazurilor adorm cu ochii deschisi si pe asta l-am rasfiert, dar nu ma deranjeaza niciodata orezul prea fiert ca nu-s masterchef, chef sau chef de chef. Va zic cum l-am facut, ca mie mi-a placut.

Am calit in unt nitica ceapa si orezul, am pus si o felie de salam (la mama in zona din Italia in care a locuit se mai purta chestia asta, cu nitel salam, o urma de prosciutto, doar pentru o idee de gust de carne afumata).

Am stins cu vinul din imagine si am lasat la foc mare pana s-a absorbit/evaporat.

Orezul, arborio de fel, l-am cantarit cu polonicul, doua polonice de orez. Peste el am adaugat patru polonice de supa de legume (cu de toate) si niste apa.

Nu am stat c ala risotto sa il gadil pana absoarbe, am pus capacul si l-am lasat in legea lui. La final am adaugat parmezan ras. Cum ziceam, l-am cam rasfiert, dar cui ii pasa. Unt nu am mai pus la final ca am scapat cam mult de la inceput.

Si gata.

De final o colectie cu diverse: varza calita (sarmalele si chiftelele cumparate de-a gata), cartofi cu de toate (loaded le zice acum), un nou catel, Bella care o va lua pe urmele lui Ricky Martin Bruno Blof, daca il mai tineti minte, plus ultimul meu bufnitoi pictat ajuns in Canada. Poza cu bufnitul e proasta ca am taiat-o eu cam abrupt, dar am zis sa nu o uit.

Aleluia, nu imi vine sa cred ca am reusit sa postez.