Jurnal de sambata ploioasa

Asta dupa niste zile, ba cald sa lesini, ba vai mama lor. Printre picaturi de soare sau de ploaie si altele, ca de jurnal, incep cu mancare. Ce zic  eu mancare, un deliciu, unii ii spun subprodus …

Cu nitel usturoi si diverse pe el, pai cine poate, oase roade nene (in jiul ramas, peste oasele roase am mai pus legume si apa si iese si de o supa, cu 3 lei mancam, ca asa ne-a invatat conducatorul iubit, din cacat bici).

Nu am idei, iau in dezordinea pozelor, ce pica. Primul lucru care se face cand vii rupt de pe treaba, adica zilnic: pregatesti masuta de relache.

Berea e fara alcool (sfatul medicului te face sa para ca e chiar bere) iar oul (ou, ou, de gaina normala, hranita cu porumb si pita veche) este pus pe tot felul de resturi de branzeturi si mamaliga rece.

Vineri am plecat la munca (cica) pe scurtatura ma-sii, eu sunt pe la mijlocul coloanei spre semaforul care e pe la blocul alb, mare inginereala ce am facut.

Interul o sa il tot pozez, ca si mansardele devin obsesie zilnica.

Ce mi-ar placea sa locuiesc in asa mansarde. Chit ca sunt cladiri nelocuibile de oameni normali, ce conteaza.

Iaca si TNB, iar am schimbat traseul, zi   cu soare macar.

Spre deosebire de azi, dar azi macar avem locuri de parcare.

Frumos si in ploaie, asteptand un … specimen, bine ca in masina e cald.

Si o chestie simpatica foc, in Lidl, praline belgiene, oare de ce le-am cumparat? 😀

Ca sa inchei seria cumparaciunilor,  m-a momit eticheta de pe o pizza congelata, mereu zic ca nu mai fac prostia sa incerc, orice ar scrie pe eticheta. O porcarie. Casi cica e rororo.

Cam asta a fost dupa o vineri cu soare si o sambata de batut pe cineva (macar la cap daca nu in gura).

rororo ca maine iar luam pisica de coada.

Paparazzi

Am pozat tot ce mi-a cazut in aparat, nu e nimic eclectic, megafantastic, asa, de jurnalul unor zile din alea … in care numai acasa e bine.

Lunea, cand e ziua mea libera, rasfat, ou de gaina normala, nu anormala, plus curatenie in congelator, deci ce a mai picat.

Dupa care, tot din cauza curateniei in congelator (anatema neica,  a trebuit sa il iau la mana si pe ala de la munca, am inundat garajul) si ceva de regim.

Si de neregim, de o pofta (nu i-am mancat eu pe toti, doar am gustat, etete la ei), doar 89 de bani bucata in Billa, merge.

Potaia la plimbare. Mandra nevoie mare.

Niste chestii foarte misto, respectiv biscuitii aia soft bake, nemaipomeniti. Si pateul pentru copii, fara E-uri, bun.

O supa de baza pentru doua guri flamande.

De regim, normal.

De prin trafic, plictiseala la volan, magazinul de pe dreapta, Cocorul.

De la iesirea din pasaj spre romana, bara la bara.

Ce mult mi-ar placea sa locuiesc in mansarda aia.

O gluma proasta fix in dreptul meu.

Si targul de martisor din Romana.

Multe reduceri la Billa, plus cazaturi, subproduse ieftine, o sacosica de nimicuri (si soft bake, toata gama, ca nu se putea altfel).

Pentru un om si un caine, subprodusele (trei lei toate) au mers la cuptor, intai imi bat eu jopc de ele si ce ramane, supa din aia buna din oase coapte (mama lui de caine, da).

Tampita luna asta, tare tampita, luam cu ciocolata (astea de la Milka mie mi se par la fel la gust, iau de curiozitate, singura diferenta o fac adaosurile, cum am un mancator de ciocolata in casa, eu doar gust si dau mai departe).

Cum spuneam, banalitati, retete noi, canci, rutina e aceeasi si, exceptand episodul in care ma asez cu o bere fara alcool si o tigara, e naspa.

rororo

Mitza porumbitza

Ieri Mitza si-a luat zborul, mai intai in pomi, pe urma undeva, departe, sper ca a ajuns la casa ei, iti tin pumnii aripioare sa iti gasesti drumul si sa dai din aripi pe acolo pe unde nu se avanta vulturii.

 

rororo

Alte cladiri si cumparaturi

Am facut plimbarea de data asta dinspre Povernei spre Romana si am pozat, ca data trecuta, casele din drum.

Apropos de trafic, diferenta in aceeasi zona la aproximativ aceeasi ora, in timpul saptamanii si in weekend.

Inainte de casele respective, o poza din masina cu spitalul Coltea, construit dupa imaginea unui spital al acelor vremuri din Verona, primul spital bucurestean datorat unei initiative a spatarului Mihai Cantacuzino.

Iata si cladirile, le-am luat la rand, zi friguroasa, am  parcat fix la statuia care da numele bulevardului, fost Ana Ipatescu.

Si inapoi la domnul Catargiu. Lascar Catargiu.

Zona in care am luat parte la un brunch minunat, cu croque, croissante, carnaciori si oua, benedict sau  papara (scrambled) si cu o minunata tarta de lamaie cu bezea.

Revenind pe planeta Salajean, am „gatit” de m-am spart, da, iubire mare, zeama de  gaturi de curcan, usor aiata.

Si cateva cumparaciuni misto (Auchanul din Pallady,  aoleu ce m-a lovit in corasonul lipsit de buget, ce branzeturi are, ma rog, ne limitam la ce ne-am permis).

Amantana de bivolita este geniala si, in acelasi magazin, am gasit scovergi, un leu bucata. Excelente (contin ce contine o scovearga de casa). Cu smantana de bivolita, la cativa lei, paradis in zona valului palatin, doar pentru cunoscatorii mai de la margine de oras, zic si eu.

Azi e weekendul meu (luni) si soare, asa ca in program este o curatenie in congelator si eliberarea Mitzei (porumbita) care isi doreste tare mult sa zboare, asa ca poate mai execut si ceva poze, cu raze, nu doar cu burnita.

rororo