Dragi tovarasi si pretini

Daca tot nu am gatit azi, pe mine ma amuza de la un an la altul sa vad cum a fost vremea in anii trecuti, de aceea, iaca un printscreen dupa meeto.ro de azi.

Eu am scos catzaua acuma, inainte de orele 20 si ma mir ca nu a ramas nici una din noi in pozitia in care a iesit afara pe usa. Retineti ca ei zic -17, aici e periferie, mai puneti macar doua grade minus. Si maine si mai frumos, -20 intre orele 6 si 9 dimineata, adica fix cand sa arunc potaia in curte. Care nu numai ca nu vrea sa, stiti voi, dar nu pot sa mai strang, stiti voi, pentru ca la temperatura asta pana vin eu cu servetelul, stiti voi ce, face bloc comun cu zapada.

Asa ca ne-am jucat fatzascunselea in casa si urmam indemnul lui Stalin: mopuiti, mopuiti, mopuiti.

De incurajare pentru cei care trebuie sa plece maine inainte de 9 la munca si au si ghinionul sa aiba o masina diesel, o minunata fotografie (luata de pe net).

rororo

Prajituri de cartier

Vreti sa vedeti ce prajituri frumoase am facut?

Stiu ca stiti ca v-am pacalit, eu mai iau de la Talla, de pe str. Valea Buzaului, o stiu pe patroana de cand a pornit de la un spatiu infim si acum e ditamai laboratorul, cu dube care duc dulciurile spre supermarketuri, sincera, nu mereu sunt bune, cateodata au gust chiar naspa. Acum am nimerit (nu am gustat din toate, ca sunt pt musafiri): krantz, sarlote, cu fructe, mini-amadine, cu banane, 28 de lei kila. Fiind la poarta laboratorului, aici sunt mereu proaspete. SI am zis sa le pozez, macar pentru neko 😀

Le-am ascuns pe balcon pe motiv de vita incaltata care a fugit azi de acasa, care nu stie, ca e caine, ca daca nu o gaseam eu sau altcineva, murea de frig, ca e un frig deja de iti crapa albusul ochilor, daca scuipi pana jos e sloi de gheata. Nu am reusit neam nici o poza sa vedeti cum e linge de pofta pana in urechi, normal ca nu i-am dat.

Mi-am adus aminte de o poveste din copilarie, aveam musafiri, mama m-a trimis sa iau eclere (din alea ca pe vremuri, eee ce vremuri). Eu copil topaitor ma invarteam si saream un sotron imaginar, fireste ca toate eclerele cu multa frisca (n sclerozele) au zburat in toate partile si m-am dus cu textul: mama, a sarit un caine si mi-a mancat toate eclerele. Credeti ca m-a crezut?

rororo

Pilaf de gaina batrana, niste ficatei si hribi marinati

Da, nu sunt mari retete, poate pentru incepatori, dar musai sa vi le arat, asa, pe scurt, desi soarele si potaia mi-au jucat feste.

De ce, in primul rand pentru ce a lasat gaina in urma (am fier-o cu doua oase de vita, sita, ca stiti ca impartim supele) si ceapa. Mai galbena ca aurul de 24 si grasa, de a ajuns si pentru pilaf si pentru pastrat la congelator si pentru un bol de supa cu taitei.

In rest, ca de obicei, am inabusit legumele taiate „tos” (brunoise, da?) in ceva strelici de la supa, cu sare, apoi am adaugat orezul, putina carne de pe spatele gainii si am acoperit cu zeama, doua cani de supa concentrata si una jumatate de apa la o cana de orez.

Am dat la cuptor si gata, dar deja incepuse vanatoarea dupa soare, singura dunga era pe parchet in sufragerie, pun castronul, dau sa fac pac si, mars attack.

Ii dadui una in bot si hap, sa se repeada la mine ca armasarul lui fat frumos la jar, deci de azi educatie neica si la mancare, ca prea mult rasfat pe capul ei, ii dadui oaresce coretie apoi o mana de pilaf, aum e suparata potaia, dupa ce ca tot ea e bulangioaica. Se repede asa de brusc, incat daca nu ai reflexe poti sa o iei.

Eniuei, asta a fost pilaful de gaina batrana (si morcov tanar).

Nu am rezistat sa nu rapesc cateva polonice si sa pun peste un plic de taitei instant, numai cu sare si piper.

======

FIcatei cu ceapa si usturoi

SIncera sa fiu, reteta asta voiam sa o pun ieri, cand am si facut-o, dar m-am rusinat, unu la mana ca daca nu stai sa gadili pozele in mod artistic, ficateii nu arata niciodata cine stie ce (sau sa ii presari, aranjezi, gadili), doi la mana ca asta chiar nu e reteta.

Pana am dat peste o adevarata „reteta” nu mai stiui pe ce blog, cu poze foarte explicite (nu mai stiu pe care, deci nu citez, zic din memorie): se ia ceafa de porc, se pune in tigaie, se intoarce in tigaie, sare, piper, se consuma. E apai daca aia e reteta (asteptam sau reasteptam pita cu unt) apai si asta e si o lipesc aici.

Asadar se merge la magazin, cumpara ficateii, plateste la casa, dezgheata, spala, curata ficateii, cativa se fierb pebtru Casi, restul se lasa la scurs. Se caleste/inabusa(e) o ceapa, se adauga ficateii, cand isi schimba culoarea se pune si unsturoiul si se mai lasa putin si se presara cu piper proaspat rasnit. Inginerie mare.

Stiu ca nu arata cine stie ce, dar ciolomada si hribii marinati de alaturi, da.

Apropos de hribii marinati de la Pasha, am scobit ce am scobit in borcan, bestiali, pana la urma i-am rasturnat in castronel, sa ciugulesc mai usor. Mai stiti legenda aia urbana ca se inverseste usturoiul daca ciupercile sunt otravitoare? SI oricine stie ca hribii nu sunt. Iaca in poza usturoiul vernil. Si inca nu am murit.

Haha cat botox are in fata J-Lo (e acum la TV la emisiunea aia cu aia care canta), nici nu se poate mira sau incrunta, saraca. Scuzati de intromisiune, ca nu avea locul aici, rororo.

Multa zapada si niste macaroane cu branza

Nu e vreo reteta, dar ramasesem cu fixul pastelor de la Teo, vorba aia, cu ce e prin frigider, in plus voiam sa va arat zapada inainte sa ne bagam lopetile in ea.

Sa incepem cu zapada.

Pasarile mirate la geam.

Domnitza inghetata in nameti, tremura ca varga la minus 13 sau cat au fost dimineata, dar la pranz am iesit la o alergare serioasa si nu mai voia grecoaica mea sa iasa cu nasul din nameti.

Nu aveam nimica de mancare, tot chitita pe pastele alea cu de toate, am scotocit si eu prin viscolul din frigider si am adunat urmatoarele resturi: smantana, branza framantata si o felie de carne afumata de la ardeleni, ceva cascaval, branza cu mucegai, provolone, unt.

Am sucit-o pe toate partile si pana la urma am ajuns la concluzia ca raman la cele ardelenesti, asadar branza framantata + smantana + unt + sunca = love si basta.

Inainte:

Dupa (cuptor):

Eu am mancat portia mea cu mult piper si ciolomada.

Domnisoara cu asa priviri rugatoare a mancat-o pe a ei simpla.

Stiu ca nu e nici o reteta ci mai mult o pofta, plus ca nu prea am chef de gatit, asa ca rororo.