Supa-crema de legume coapte

S-au schimbat anotimpuri, am facut poze, nu mai facusem de mult reteta asta, deci, de ce sa nu o bagam iar la jurnal.

Am pus in tava legumele din imagine pe care nu le mai enumar, le-am stropit doar cu ulei de masline, presarat cu sare si le-am dat la cuptor pana s-au rumenit (mai mult pe fund).

Legumele coapte si un cartof, acoperite toate cu apa, le-am fiert bine.

Le-am facut praf cu mixerul vertical, apoi am dat supa prin sita, oricat as vrea, parca nu imi place doar data la blender. Stiu ca nu e mare reteta dar am poze, na 🙂

Cum e in reclamele alea la teleshop: adar stati! asta nu e tot!

O colectie de realizari ale mele sau ale altora, teste, degustari, in ordine (daca vreti sa vedeti pozele mari, stiti voi, dati pe ele):
– sandwich cu chifla (o parte din cea care se vede si in supa-crema), mustar, kaizer, rosie, ceapa;
– icre rosii de la cutia milei;
– iahnie de fasole cu kaizer (in prima poza il testasem, sa nu cumva sa nu fie bun);
– mucenici muntenesti si moldovenesti livrati la botul iepei de prietena Elena;
– pomana de sambata mortilor, tot de la ea;
– chifla vedeta in mai multe poze;
– napi plantati in gradina;
– o cumparaciune importanta: butoiase cu crema de rom, sunt extraordinar de bune.

Si, ei bine, starea vremii. Intre prima poza si urmatoarele e diferenta de o zi.

Pasta e fagioli

Am reusit sa o pun si de o reteta, aveam de mult pofta de chestia asta, am facut-o de mult, azi a fost soare (cu dinti), chef si, pe langa multe alte balarii pozate, am si, totusi, ceva inchegat. Fasole cu macaroane.

Sigur ca este varianta mea dar pot sa pun pariu ca in vreun colt de Italie exista vreo „mamma” care o face ca mine.

Am folosit ceapa, ardei, morcov si carnat, toate inabusite in putin ulei (de masline, daca tot e furata de la ei ideea).

Am stins totul cu vin si am lasat sa fiarba (timp in care am pus la fiert niste paste scurte, cele mai des folosite sunt ditalini, dar nu am avut).

In minunatul sos obtinut am pus pastele fierte pe jumatate, fasole gata fiarta, pasta de rosii, putin cimbrisor.

Am adaugat si apa, pastele vor bea din sosul format, deci daca vreti varianta mai zemoasa, puneti mai multa apa/supa.

Dupa ce am stins focul am lasat-o nitel in pace. Italienii pun si parmezan peste chestia asta, mie nu mi-a trebuit decat asa, ca atare.

Am comis si altele si incerc sa scurtez, ca vad ca iar se joaca wordpress cu nervii mei. Am facut sarmale, sarmalute, o minunata ciorba de porc cu legume si zeama de varza, ciuperca umpluta cu cascaval afumat, usturoi si smantana, clatite (cu urda si dulceata ale mele), plus, minunea minunilor, cartofi prajiti. Rara avis.

O sa radeti, dar imi fac asa de rar aceasta combinatie dumnezeiasca, incat simt nevoia sa o imortalizez neaparat. Cartofi prajiti, ou, branza.

Sa va mai arat ceva misto, pentru lenesi, e o cumparaciune: fasole batuta la conserva cu sos atasat. Mie mi-a placut enorm. Plus o poza cu un hot dog. Si vrabii.

Dog tax si v-am pupat.

Mancaruri simple

Iar o ard pe meniu de 12/24 dar stiti cum e, adun poze, le pun la panoplie, bun, prost, frumos, urat, interesant sau ne, iaca prima chestie ceva de student, gospodace incepatoare sau burlac. Pulpe de pui cu legume congelate 😀 Hai sa arunce primul piatra …

Amestecurile alea de legume congelate de la Lidl erau in oferta, luasem mai de mult unul mexican si am zis sa il incerc si pe asta gourmet. Numai gourmet nu a fost dar a mers. Mai ales pentru ca puiul a fost gustos, din ala galbior, cica hranit cu porumb. Langa niste triunghiuri cu ciuperci chiar a mers combinatia.

Nu ma plang, am avut si pe a doua zi de luat la biroul meu de director executiv (glumesc, desigur si cu biroul si cu directorul). Resturile plus putin cartof pe care il adaugasem la legume si niste maioneza, excelent.

Pentru casa, meniu saptamanal, clasicisme datorate unui ciolan maret pe care l-am achizitionat de pofta. Am facut din el si ciorba de cartofi si iahnie de fasole, ca la popota neica. Ambele cu tarhon. In fasole am pus si niste carnat pentru ca aveam.

Si pentru ca in ianuarie suntem unii sarbatoriti, in avans am ciocnit o bere si o sampanie, in afara de daruri multe prietena Elena a venit si cu paine de casa (deja exceleaza in chestia asta cu painea) si mici. Slaninuta am primit eu de la un coleg de munca, ne-am cam porcit.

Am pozat si ce i-am gatit cainelui, pai ce, el nu e om? Inima de porc la gratar.

Am mai pozat lalele, nu stiu cum ies pozele astea cu aceeasi sapuniera. Plus o varza decorativa pe care am primit-o. Si o turta dulce misto.

De final, bomboana pe coliva, il mai stiti pe Ricky Martin Bruno Blof? Am primit poza cu el de la adoptator. E numai urechi …

Brigada diverse in pauza de masa

Iar s-au adunat multe poze. Cu potoale diverse, cumparaciuni, pe alocuri va obosesc si cu vreo mini-reteta, poate si niste idei, la unele am rtisat, unele le-am cumparat, altele, modificat, ce mai, s-au adunat.

Sa incepem cu niste dovlecei invizibili. Reteta oarecum dupa ureche.

Mai intai am feliat subrire niste dovlecei si i-am lasat la scurs cu nitica sare.

Am pregatit un aluat ca cel de clatite dar mai gros in care am pus feliile de dovlecel scurse bine, putin kaizer si nitel mai mult parmezan.

Am dat compozitia la cuptor pana s-a rumenit.

Da, e misto, da, dovleceii devin destul de invizibili, desi dac ama intrebati pe mine, reteta de dovlecei cu adevarat invizibili ar trebui sa arate asa:

Acum o sa va pun doar un cumul de poze si un rezumat.
– am incercat sa fac o supa de varza, varza, surpriza, tot fara gust, asa ca am pus tot intr-o tava, cu carnati, condimente, am dat la cuptor si a iesit o minunata varza calita;
– pe 30 noiembrie am avut musafiri de soi, asa ca am pregatit nebunii, adica mai nimic, am taiat oareceuri, am pus pe farfurie, am facut un foietaj cu polonezi (suna cam de extrema dreapta, dar era vorba despre carnati), am primit in dar o paine misto;
– de ziua Romaniei am „gatit” mancarea nationala a oricarui roman, in special de varsta tanara: hamburger;
– am facut o mancare de fasole verde cu pui si carnat (da, stiu, fixuri) in care am scapat marar netocat;
– am cumparat fleici, oferta misto la Kaufland, am tocat o parte, oasele le-am gatit si din painea cu care am curatat masina de tocat, carne, condimente, marar, am facut doua chiftele’
– oasele le-am facut in punga cu diverse, apoi peste ele si sosul adunat am pisat ursuroi, am pus un cartof fiert si am amestecat, cum ar veni am facut o salata.

Treaba aia cu salata de coaste de porc peste care am pus si putina ceapa rosie si nitel castravete murat, chiar nu v-o recomand, am mancat asa, ca pe orice salata, pana am crezut ca ni se face rau.

Si acum sa va spun despre un desert. El, neimportant, am trisat la blat (cumparat, Boromir) si o crema, cumparata. Ce vreau sa va spun e ca una din creme e absolut dementiala si sa va zic despre ea. 200ml de frisca batuta (nu musai sa fie teapana, dar musai sa fie foarte rece smantana pentru frisca), 250g mascarpone, coaja rasa de la vreo cinci clementine (de acum, de sezon, care miros de mori) si suc de clementine (cam 100 ml), toate batute bine impreuna cu o lingura de zahar pudra. Sau mai mult dac ava place mai dulce.

Restul nici nu mai conteaza.

Si de final, rezumat cu daruri (ursulet si ce a pus mos Nicu in galosi), cumparaciuni (un ulei minunat la reducere, fleica aceea din care am mancat ca nebunii chiftele si oase, niste bomboane foarte misto, dac ale vedeti, luati si un roze foarte bun, tot in oferta la un Mega).

Si un porumbel.