Craciun 2009

Multe poze sunt facute pe fuga, la unele chestii nici macar nu am poza de final ca eram toti gramada, dupa ce oameni de bine, in spiritul craciunului mi-au furat amaratele de podoabe de pom si suportul, dupa ce mi-a trecut furia ca am cimentat bradul intr-un ghiveci, am reusit sa salvez aparentele pentru masa finala.

Cum mai nou spiritul asta al craciunului e bazat pe ura, haos si ciordeala, m-am conformat si retetele sunt putin anarhic pozate, daca o sa aveti chef sa cititi pana la final, o sa vedeti cateva gaselnite care imbunatatesc „porcariile” clasice.

Asadar am debutat cu piftiile. Pe care le-am facut din „adidasi” si un rasol de porc, toate bine spalate, parlite, racaite si fierte.

Am lasat zeama asta la rece pana a doua zi ca sa o degresez cum trebuie. Si am avut ce aduna.

In zeama am mai pus pe urma sare, piper boabe si ceva iutzica si cand a dat un clocot, doua albusuri batute sa adune suspensiile.

Am strecurat totul si cand s-a racorit, fara a se inchega, am adaugat mujdei.
Carnea am curatat-bibilt-o de pe oase, atat am bibilit-o ca au avut parte de o cina pe cinste cateii amarati din cartier (castrati, vaccinati si deparazitati, sa nu avem vorbe la proces).

Am turnat zeama peste carnea aranjata si maruntita …

… si iar am uitat sa fac poza de dus pe masa, am decorat-o cu ceva castraveciori si boia. Asa ca va arat o sectiune din dimineata asta, daca pe aia de fason nu am prins-o in poze.

============

Pentru ciorba de burta am fiert oasele si genunchii, burta (nimic inventiv momentan) …

Partea buna a fost ca toata burta a fost „fagure” care mie mi se pare mai gustoasa decat partea cu multi cili. O mostra de monstru, un t-rex 😀 (am uitat sa spun dar la fiert am pus si diverse legume, ceapa, morcov, radacina de patrunjel, telina, ardei).

Aici pentru fatza mi-a trecut prin cap sa calesc morcovul ras, inainte de a-l „descarca” in ciorba in grasimea de la zeama ramasa. Si asa am facut si am scapat si de excese de grasime si am capatat si o culoare cum trebuie, ia morcovu’ calit in zeama de pe suprafata ciorbei.

Cam asa a aratat in oala …

… si asa de dus la masa (cu mujdei, otet si smantana alaturi). Strelicii dedicati unui anume domn puiu si am uitat sa va zic, fireste ca am dres-o la final cu liezon din galbenusuri si smantana. Mii de scuze.

Din legumele ramase de la supa cu un rest de supa de curcan am facut o supa-crema (ma rog, crema-supa).

==============================

Sarmalele

S-au decretat cele mai bune de pana acum, le-am facut ca de obicei, carne de vita si porc si separat inca niste vita, condimente, orez. Singura diferenta e ca am facut si introbagat in ele o pasta facuta din jumari si ceapa.

Bestiale, va jur, cu niste ciolan afumat si sorici prin ele. Si cu varza proaspata ca fundatie.

Si de pus pe masa cu mamaliga aferenta.

Sa nu uit ca in avans am avut zacusti si diverse mizilicuri, astea au prins aparatul, toba, ceva branzeturi afumate sau nu si niste slana de Reghin.

Plus salata de boeuf, clasica. Pardon, a la rusului ca nu ii pusei carne (m-am gandit ca sunt si asa prea multe porcarii).

======================================

Ruladele

Model clasic, unse sau ne cu mustar, condimentate si umplute, dupa caz cu muraturi, oua, plescoi, rulate in hartie de copt si apoi in folie.

Totul bagat la cuptor (carnati de oaie si porc, rulade, coaste.

Sectiune de test prin rulade, ca nu am mai ajuns la aranjamentul final.

Muraturile pentru friptane, capatate, ca eu nu am fost in stare sa pun.

================================

Ardei copti umpluti cu peste

Astia i-am facut ultimii si s-au mancat primii. De aia nu am poza de final, mare pacat.

E simplu, se cumpara ardei gata copti sau se coc, se amesteca file de peste alb si slab fiert cu condimente cu o conserva de ton si ce credeti ca va mai place daca ati face chiftelute de peste. Se pune albus batut si putin pesmet, se umplu ardeii si se dau prin faina si amestec de albus, faina si pesmet, apoi se prajesc. In ulei.

In final am incropit si un brad (ala cimentat) si totul a fost in regula, asa ca sarbatori cat mai fericite, atentie la genti si buzunare si hard roc aleluia si in anul care vine.

Tagliatelle cu broccoli, sunca si smantana

Din categoria „la minut”.

Punem la fiert apa cu sare si adaugam pastele care trebuiesc fierte conform indicatiilor de pe ambalaj sau conform altor indicatii pretioase, de la caz la caz.

Se pune si broccoli sa stea macar 5-7 minute acolo, daca e congelat ca al meu.

Se pregateste prin cumparare, taiere si razuire restul marfii. Adica sunca (canci e ceva gen salam cu sunca sau victoria, am scris sunca sa ma dau mare), smantana de la sibienii din piata, daca nu, de unde puteti si parmezan ras.

Dupa ce se fumeaza o tigara (in cazul meu asta inseamna fix alea sapte minute in care pastele sunt gata) se amesteca totul. Plus piper proaspat pisat.

Notati cea mai de pret indicatie: se consuma.

gata si ziua de azi la capitolul ce mai gasesc prin camara si fac repede, hard roc aleluia.

BRD (i-mi-as si nu am cui)

Nu am sa inteleg in viata mea de unde isi aleg cei de la BRD. Cred ca de la o societate generala a blondelor cretine, brunetelor handicapate, dobitoacelor cu acte in regula.

Nu stiu ce sa ma mai fac cu astia, nu le-am cerut nimic, eu le dau bani, ei imi furnizeaza servicii. De ceva ani. Halal servicii neica.

Tutele alea care isi spun „consilieri” sunt cea mai mare rasa de handicapate, le mai schimba prin rotatie, probabil cele care depasesc IQ de 10 si reusesc un BMW se ridica in functie, toate sunt la fel, nu va lasati pacaliti. Habar nu au, nu inteleg nimic, cer un card, ma trezesc cu trei, ma duc sa iau una-alta, ma trezesc cu unul din carduri blocate fara preaviz, iete asa ca a fost compromis acu’ juma de an la un terminal de prin Spania (de ce nu l-au blocat atunci si de ce nu au anuntat ca mi-au inchis jucaria, nu stiu, bine ca nu voiam sa imi iau Mercedes cu cardul blocat de una din tutele de la butoane).

Ma duc sa rezolv, tuta noo care imi zice ceva gen: nu stiu, abar n-am (modelul standard gen eram si io p’aci sa imi iau solda), ia vorbiti la telefon cu una mai dejteapta de la centru. Explicam derulam fac scandal aia zice, duaaaamna (ca au asa cred un training ele is invatate sa iti zica un duamnaaa cu tot maxilarul chiar daca esti in salopeta de santier) lasati ca va facem moca alt card.

Eh, daca intrebati tuta de serviciu, ok, fa-mi draga card nou, ia-l pala de v-ati jucat pana acum cu el, da cand e gata, ma suni sa viu sa il iau? Mai bine lasa.

Dupa o luna de asteptat am fost: aloalo, cardu meu, ii gata? Pai ce card? Ca n-aveti cerere. Pai soro, nu mi-ai facut tu, ai zis ca suni alea alea. Cica o fi, da nu ie in sistem, nu gasesc la dosar, aleluia. Poate aveti o copie.

E, aci alta faza, daca aveti cont la ajtia de la BRD apsolut precis faci depozit de maculatura in casa, pt orice cacat te umplu de hartii. Iaca nici nu mai caut copia si ma cac pe cardu lor.

Io altceva voiam sa va scriu, cand lucrati cu donsuarele sau duduile „consiliere”, mare atentie, ca puteti cere un transfer amarat sau sa scoateti doi lei sau cumva fun card si va treziti ca primiti crocodili sau striperi la domiciliu, depinde cu ce chef de a-si folosi unica sinapsa se trezesc madmuazelele cu care e dotata sucursala la care ati facut greseala sa va bagati.

hard roc aleluia frate, ca m.ie brd nu e frumos sa scriu in public … aaa adica sarbatori dupa capu vostru (alora de va jucati pe banii altora, ‘va-n cap).

Clatite cu gutui

Bun asa, daca tot am vorbit cu mos craciun la telefon (o asociatie pentru copiii bolnavi de cancer care au dus azi cadouri au angajat si un mos craciun ca viu, cu barba si pleata reala, ochi albastri, tare tipul), daca tot am adunat un molid de pe drumuri sa il fac brad, am zis sa miroasa si casa frumos, mai ales ca aveam si o gutuie in plus.

Asadar avem nevoie pentru inceput de gutuie, lamaie si ceva arome, berea nu e a mea, e la impresie.

Am calit gutuile cu putin zahar, esenta de vanilie si apa, pana s-au inmuiat a prietenie respectivele.

Am scos gutuile pe geam sa se raceasca, cam doua minute, daca le lasam trei mancam inghetata de gutui. Apoi le-am amestecat cu oua, faina, lapte si bere.

Le-am pus cu lingura intr- tigaie, desi antiaderenta, unsa cu nitel ulei, ca altfel parca nu imi miroase a clatite.

Cum urmaream prima transa sa observ evolutia, am zis ca bucatarul trebuie sa deguste si din ce e pe masa, dar in loc sa nimeresc halba am insfacat borcanul cu faina si pana sa realizez ce si cum aveam faina din molari pana in peretele din spatele meu.

Petrecerea continua, am intors mini-clatitele, am ales sa le mai subtiez.

Si le-am decorat si mancat ca atare cu ceva scortisoara si zahar pe ele.

Trecand peste episodul in care in loc sa pun apa minerala in jidvei ca sa fac spritz am pus suc de rosii (accidental) si in loc de apa am baut un gat de tzuikomicina (tot acidental), cand m-am intors sa prind ultima rasa de soare cu o poza cat de cat decenta, imi fusese devalizata zona creatiei.

Daca nu aveti vreme sau rabdare sa faceti mini-clatite, puteti sa le faceti cat tigaia, ca asa ii facui eu vecinei ca sa nu i se lungeasca urechile in asteptare, scuzati folia dar sunt „la pachet”.

Si cam asta a ramas dupa primul val. A mirosit superb in casa azi.

Finalul perfect dupa un mic dejun de antrenament de sarbatori.

La mai mare si hard roc aleluia.