Dovlecei neumpluti

Aveam chef de ceva usurel, dovlecei umpluti dar de post, fara carne, asa. Dar aveam si lene abisala. Si am comis cele ce urmeaza, cu mentiunea ca daca iei din toate odata, in cavitatea bucala se formeaza fix dovlecelul umplut. Dar el nu e umplut, e neumplut.

O sa vedeti in urmatoarele poze mult efrunze de vita de vie, le folosesc pe post de hartie de copt ca am asa de multe ca imi intra in casa, ocazie cu care am o idee de milioane (am testat cu niste cartofi cu kaizer), cipsuri de frunze de vita de vie. Va zic din start ca alea de kale sunt nimic, de o mie de ori mai bune astea de vita de vie.

Asa, dar sa revenim la nereteta de azi.

Am pus la cuptor dovlecei taiati, i-am presarat cu un amestec de condimente (aici e dupa cheful fiecaruia), am pus si niste rosii pe ei, marar si ulei de masline.

Le-am pus si putina apa si am dat la cuptor. Orezul l-am calit cu putina ceapa apoi am acoperit cu apa (cam 1/3). Am pus si unt. Daca o ardeti vegan, nu puneti, oricum am pus foarte putin.

Pai gata reteta 😀 Cand sunt toate gata le puneti impreuna, orez, dovlecei, sosul din tava si nist eiaurt si aia e, dovlecei neumpluti.

Am luat-o mai light ca ieri facusem un burger (iar), drept ca doar vita si in loc de maioneze un amestec de iaurt si mustar, dar totusi.

Acum sa va spun cum am ajuns la ideea de cipsuri de frunze de vita de vie. Am facut niste cartofi, mai intai fierti putin, apoi trasi la tigaie cu nitel bacon (aveam in plus si din ala) si apoi dati la cuptor cu nitel cascaval pe deasupra. Firest, pe frunze de vita de vie, tot o sa fac ghidusia asta, nu doar de gust, dar ma napadeste si mi-e mila sa le arunc.

Ei bine, cand s-au gratinat, s-a topit cascavalul ala peste kaizer si frunzele au devenit crocante. Dementa. nu stii ce mananci, sunt delicioase, o sa incerc sa fac efectiv niste cipsuri din frunze, sa vedem ce iese.

Acum poze din gradina, dupa ploaie si gata.

Cartofi cu ardei si rosii la tigaie

In Calabria e o reteta cu nume misto: „patate e pipi” si as fi vrut sa ii zic asa retetei mele dar cica e deturnata bine de tot, deci nu e patate e pipi.

Daca nu o garnisiti la final e chiar de post, vegana, rau vegana nu e dar curand presimt ca se vor manca si cartofi cruzi pe langa papadie, ovaz si stir, deci nu se stie.

Asadar intr-o tigaie am pus cartofi, ceapa verde, usturoi, rosii si ardei gras. Si putin ulei.

Varianta A: rumeniti acum si inabusiti, varianta B, inabusiti si lasati sa scada pana se rumenesc. Am ales varianta B.

Am pus putin vin, niste apa si am lasat cu capac aproximativ 15 minute (cam asta e timpul in care fierb cartofii, depinde de soi). Oricum daca nu sunt facuti mai adaugati apa si lasati in pace. Cand sunt facuti cartofii se lasa la rumenit.

Asta e varianta in care va prefaceti ca va imprieteniti cu Al de sus numai in anumite perioade din an (in traducere, de post, vegana).

Mie mi-a convenit cum vedeti in imagine.

Cu smantana si muraciuni, da.

In rest, ce am mai gatit, ce am mai primit, o chiftea de test (am tocat niste carne, sa vad ce am facut), o chiftea primita in dar, clasica, mai buna a lor, paste cu branza si stafide, ciorba de perisoare (in poza e doar o verisoara).

Plus chestii verzi

Cartofi gratinati si o crema buna

Incep cu cartofii, pentru ca i-am cam mancat si am luat si la pachet (pus cubulet, ca inghetata, intr-o punga, ma feresc sa mananc la munca atingand chestii, na, retail).


Iar au schimbat astia chestii la interfata, deh, cand o arzi pe gratis fac teste pe tine 😀

Mai intai sa va spun ca garnitura la cartofi au fost dovlecei la gratar pusi intr-un mujdei (slab) cu marar si putin ulei de masline.

Cat despre gratin, banal, cartofii fierti pe jumatate si feliati pusi in straturi cu branza (Brie am avut eu in plus), putina sunca si ou batut cu iaurt gras. Toate puse in straturi, apoi chestia data la cuptor.

Am facut mai multe poze cu sectiunea ca nu imi era clar pe care vreau sa o atasez.

Si acum despre crema aia care a ajuns intr-o prajitura. Nu dau detalii despre praji, pentru ca am folosit si blat de cumparat si premixuri, asa am avut chef, nu tin sa fiu eco, bio, alte alea. Dar crema trebuie sa v-o zic.

Sigur ca nu e ceva nemaivazut si probabil s-a mai facut, mie mi s-a parut asa de buna incat musai sa o pastrez la catastif. E cu Speculoos din asta:

Asadar am batut frisca din 200ml frisca neindulcita, am amestecat cu 250g de mascarpone si doua linguri cu varf de pasta de Specoolos, plus doua lingurite de zahar pudra.

Crema e aia pe care am pus-o si peste prajitura, e foarte buna la gust, stabila si aerata.

Eu am lucrat cu picioarele, am cam rupt blaturile (am avut unele de la Boromir) dar important e ca mi-a placut la maxim crema. Cea de amandina e premix, am pus si ceva ananas pe acolo, chiar e neimportanta creatia de final. Desi mie mi-a placut.

Altfel, am facut si niste chiftelute la cuptor din toate resturile de carne de prin congelator.

Si, desi am ratat ziua cu pricina, am pozat si zapada din fata blocului din primavara asta.

Fasole si cartofi

Am cam ars-o pe supe creme dar pentru ca a trebuit facuta si mancare in casa, ei bine, facui din astea asa, mai peizane. Pas cu pas am pozat doar „fasole prajita”, asa ii zic unii.

Stiu ca ma repet. Dar de ce nu?

Am inabusit putina coasta afumata (am pastrat si pentru cartofi), carnat, morcov si ceapa.

Am adaugat nitica apa si, ei bine, un cartof mic si tocat marunt (am pus sare si mi-am dat seama ca si conserva si afumaturile au sare, mi-a fost frica sa nu iasa necomestibil de sarata).

Am pus apa si am lasat s afiarba, apoi am adaugat rosii tocate, o conserva de fasole gata fiarta si mult marar. Si a fost buna.

Aproape am nimerit poza de mai sus, ce tare, ca poza e facuta cu sapuniera, din mana, accidental.

Asa, reteta numarul doi e cu varza, ca de varza am uitat in titlu. Intr-o oarece criza de timp am facut sarmalele cele mai rapide. Oarecum. Varza calita am cerut-o cu nerusinare de la vecina, sarmalele le-am cumparat de la Dinner (am cautat prin ceva magazine, nu aveau sarmale, dom’le), am pus pe deasupra rosii, niste marar si afumatura si am „gatit” niste minunate sarmale la cuptor.

A urmat o cinstita mancare de cartofi cu ceapa, afumatura, foi de dafin, rosii, marar si un carnatoi fiert in mijloc.

Si, de aproape final, pentru ca de ceva vreme imi iau la pachetel supa-crema la sticla, fiind cel mai comod sa mananci in picioare in cinci minute, tine si de foame si de sete, mancare de sclavi, am facut si o ciorba (cu carne de porc) si o supa-crema cu toate legumele care mi-au fos tin cale. In poza e doar ciorba, la supa nu am pus carne, la crema nu am pus legume congelate.

Dar incerc sa enumar vegetalele adunate in oale pentru ca presimt ca va suna a capitol de carte a la G.G. Marquez: ceapa, praz, morcov, pastarnac, patrunjel, telina, fasole verde, mazare, broccoli, conopida, cartof, rosii, bok choy, ardei kapia si ardei gras, mazare. Suna a veac de singuratate?

Supa-crema nu e in poza ca nu aveti ce vedea la ea.

Mai am o poza restanta cu placintele aduse de tiza cand am facut micii, cu spanac si usturoi, minune.

Si de final o poza de toamna calda care ar putea fi chiar frumoasa daca nu ar exista acea subancrengatura numita „sefi”.