Aperitiv cu ton (plus Kakariki)

Sa vi-l prezint intai pe Kakariki, zis si papagalul capra, zis si Limoncello (din cauza culorii, fireste).

Slide15

L-am mutat instant in vila, i-am pregatit o salata de fructe (nu stie sa manance vad decat seminte, sper sa le dea de gust) si il las sa se acomodeze.

 

Slide16

 

Casi e, fireste, suparata foc pe intrus, in sensul ca ne-a dat cu ignore.

Slide9

Amu sa revenim la aperitivul nostru, cantitati nu am foarte exact, am facut putin, dintr-o singura conserva de ton de 80g, doua oua mici, putin Gruyere, da, logic ca puteti pune si alt cascaval sau deloc, cateva masline maruntie, putin ardei kapia, tot asa, apoi ceapa si usturoi verde, cozi, marar si patrunjel.

Le-am cam bronzat, ma iertati, preocupata cu Limoncello.

Slide17

Da, lipsea ceva din ingrediente, patru cartofiori micuti, cubulete, mai sa uit.

Am pus si mult piper, sare deloc, are cascavalul, au maslinele, amu dupa cheful vostru.

Slide18

Very gud aperitiv.

Slide19

Ce am mai comis, ce s-a mai intamplat, rezumat: zeama de vita, oase si rasol, in care am pus un amestec de cozi de verdeturi, leustean si tarhon, rosii si boia. Am degresat-o  cam mult, da. Acrita cu zeama de varza.

Afara e un soare si o caldura, mega fantastica, politaii de la 4 ridica masini (si bine fac, alauzele mele sincere), maslinele din cauza carora am facut si nitica salata si aperitivul (cele verzi sunt foarte sarate, de aia am dat in ele), merdenea ca pe vremuri la Eforie si, de dragul soarelui am pozat si o conserva si un pitic.

Cam atat momentan, am emotii cu acomondarea piticului de Limoncello, dar sper sa fie bine.

rororo

Numa’ chestii

Cladiri, amintiri, chefuri, potaie, starea vremii, d’astea.

Si incep cu cladirile, una dintre ele va ramane in amintire cel mai probabil numai pe pagina aceasta de net, este o cladire superba, abandonata de mult, pe Fabrica de Glucoza, cum toata partea a fost cumparata (casele cu proprietari) si deja au inceput defrisarile urmand latirea strazii, pentru a usura accesul cat mai multor corporatisti in cat mai multe corporatii, probabil va disparea curand.

Slide8

O cladire misto, care abia acum am vazut ca e redata intr-o forma comunitatii, e pe C.A. Rosetii inainte de intersectia cu Dionisie Lupu.

Slide9

 

Am pozat din mers si biserica italiana de pe Magheru, care stiam ca se numeste Aldo Moro, cautand pe Wiki vad ca nu se aminteste nimic de aceasta denumire, nu am idee de ce.

Slide10

 

Mai am o bucata din soseaua de centura, niste jante pe Victoriei, gara de pe Basarab (pacat ca nu ai cum opri ziua, ar iesi poze misto de pe pod) si vremea care e ba cu soare, ba cu ploaie, abia au scos nasul toporasii, anul trecut erau deja inflorite lalelele si pomii, anul asta, nimic.

 

Sendvisul cu omleta, ca si mancarea de mazaer cu aripioare, amintiri din tinerete, primul job, centrul comercial Massa, unde luam masa cu toti, in frig, in depozite, in jurul butoiului in care areda ce nimeream, imparteam de toate, unii dadeau salamul de Sibiu pe sendvisul cu oua sau pe un borcanel de mazare cu aripioare facuta de nevasta lui ‘nea Fane.

Tot din categoria amintiri de prin peripluri (Praga/Nurnberg), o combinata de wurst cu Staropramen si salata de cartofi.

Si de dragul Italiei, o reinterpretare a pastelor Carbonara, fix cu ingredientele continute de reteta originala, dar altfel alcatuite.

 

Dog tax.

Slide23

 

I-am facut marmotei o supa de atat de multe legume ca nu le mai tin minte sa le pot enumera, am gasit o droaie la reduceri. Parte le-am pasat, ca sa nu fie supa prea apa chioara cand o sa i-o dau. Si cum dupa ultimele informatii pe care le detin Casandra inca este un animal carnivor, nu e de post, e cu inima de vita.

Si, da, am furat o portie.

Slide21Slide22

Cam atat pe ziua de azi, ca si maine e o zi.

rororo

Biscuiti pentru Casi cu dovleac si banana

Simpli, dupa aceeasi idee, cu unt de arahide si un galbenus, tarate, stiti deja.

Slide14

 

Dar am pozat pas cu pas, deci intai am copt dovleacul, apoi am pus la amestecat respectivul, banana, unt de arahide, galbenus (si un sfarc de zahar, nu mult, plus putina aroma de vanilie, nu multa). Dupa ce s-au omogenizat am pus tarate si germeni de grau cat sa se lege. Le-am modelat clasic, le-am stropit cu putin ulei cu busuioc si le-am copt.

Sau i-am copt, ca sunt biscuiti, bobite, ma rog.

 

Cam atat pentru potaie.

Slide15

 

Pentru oamenii cu chef de duca, doua combinatii, pateuri sarate si Efes, cu dor de Dardanele si snitel cu salata de cartofi cu dor de Austria.

Slide9Slide10

 

Potaii i-am comis si mancarea de baza, peste, legume, orez. Atenciones la fileurile de macrou din Lidl, sunt pline de oase, in caz ca le consumati voi, caini sau pisici, au oase din alea periculoase. Portia mea furata din a cainelui.

Slide8

 

Azi trantesc doua postari ca am lovit in reduceri si s-au legat chestii. Sa nu ramana pierdute.

rororo

Biscuiti pentru caine

Fireste, alta reteta.
slide14

De data asta am pus asa, broccoli fiert, morcov si fiert si crud, naut, galbenus, o conserva de file de macrou, ulei de masline, apoi pentru „ingrosala” am pus cate putin din toate: mix de fulgi de cereale, fulgi de ovaz, germeni de grau.

Am copt o  tura, am gustat, am decis: merge si niste patrunjel.

slide15

Nu ma mai obosesc sa intind foaie, sa tai, sa blabla, am ramas la formele astea de golgoaze.

slide16slide17

 

Asa, altele, pai aveam niste marar in geam, sa stea proaspat cat de cat (nu cu radacina) si l-a apucat infloritul.

slide19

Si o salata.
slide18

In rest, poze de prin oras, rasariturile, de cateva zile, sunt spectaculoase.

 

rororo