Arroz y chorizo

Bai, buni, cu E-urile de rigoare, dar buni chorizo astia de la saptamana iberica din Lidl. De cand cu tanti aia cu portocalele cu sange imi tot vine sa scriu Lidãl si aici.

Sunt facuti in Valencia, aia halesc orez, mi s-a spus ca musai sa fie ingalbenit, eu nu il ingalbenii si nu i-am pus nimic, doar ce aroma au lasat carnatii. Dupa cum vedeti in poze.

Ca detaliu tehnic, dupa ce am fript putin carnatii si orezul in „grasu de la carnati” (daaa, un clasic, grasu’ de la carnati), am pus vin. Alb si sec. Ca proportii, la o parte de orez, una de vin si apoi inca trei de apa, capac, foc mic.

Si, vorba lui Porky, that’s all. Bai, bun. Orezul bun, carnatii buni, cand o sa am cantina mea o sa am pe meniu 😀

Si sexyune.

Din seria de regim hiposodat am facut si un DanDana Kebab, in sensul in care am facut lunguiet un hamburger si am repetat un set de legume posate.

Iar pentru Casalinda am facut biscuiti, dulci de data asta, tot clasic, unt de arahide, banana, tarate de ovaz si germeni de grau, ce am facut in plus, am pus niste miere, am lasat compozitia mai fluida si dupa ce i-am format i-am lasat sa prinda pojghita inainte sa ii coc.

Buni, am mancat si eu doi.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

In rest, zile cand cu ploaie (si masinutele de spalat pe jos la datorie, de rasul curcilor), cand soare si foaret multa lume in parcuri, la terase, mi-am refacut si eu un aranjament, ca sa vad daca scoate pui totusi orhideea, am pozat niste casute, ceea ce trebuia sa fie casa radio (mila imi e de constructie, facuta cu simt de raspundere si abandonata), plus am pozat de pe geam de la bloc cum se evde lacul morii (acum, ca stiti ca pe vremuri era o tganie de nedescris).

 

Atat ca m-a rupt traficul de azi, infernal, dupa doua saptamani de vacanta au plecat toti odata catre unde aveau treaba, scoli, munci, macel pe strazi.

rororo

O musaca negreceasca

Si altele, dar despre musaca voi sa vorbim intai. Desi nu e mare lucru de spus, niste straturi acolosa, o cratitoaie batraneasca plus doua forme de briose  sa „mufãnesc” doua portioare pentru degustare, adica astea.

Pai sa incep cu umplutura, pe caer am facut-o din niste carnuri tocate, nici grase, nici slabe, nici doar vaca, nici doar porc. Pe care le-am pus la calit intr-un vas in care am mai pus si un carnat scos din membrana care tinea impreuna carnuri si arome. Si am pus si niste vin sa se desfaca toate, plus niste oregano din ala salbatic, parfumat, cules de prin muntii Kassandrei, nu de mine. Si niste suc de rosii, din ala de baut. Si piper, am auzit ca piperul nu fierbe, am vrut sa vad daca e aievea.

Si pentru ca nu e musaca greceasca, liezonul l-am facut doar din oua cu smantana.

Si am asternut straturi asa: cartofi, dovlecel, carnea, sos, iar cartofi, ardei kapia, iara sos.

La fel si in formele de muffin. Briose. Pana noastra.

Si am dat la cuptor, totul acoperit, sa zaca.

Si aia e.

Am mai facut si un Chow Mein, luasem pentru prima oara taitei speciali de chow mein ca sa vad daca iese bun un chow mein care chow mein era sa imi iasa aproape de post daca nu ii puneam si niste bucatele de peste.

Am fiert taiteii patru minute, cum zicea acolo, pana a fiert apa, pana am pus taiteii, pana am fiert taiteii, a fost gata si restul. Adica diverse legume maruntite alandala (ceapa, usturoi, broccoli, morcov, ardei) puse in tigaia model wok in care mai inainte perpelisem niste bucatele de peste date prin amidon.

Am pus si un ou proaspat ouat de o gaina.

Am amestecat totul iar de gust am pus un amestec de condimente chinezesti (gen five spices), sos soia, ghimbir proaspat ras, ulei de susan. A, la legume am pus si nitel vin roze sec.

 

Si am facut si o zeama, dar ce zeama, oase din alea ieftine de porc, cu zgarciuri si carnita, legumele clasice de ciorba, mult ardei kapia si gras, cartofi si zeama de varza. Si leustean uscat, nu am gasit verde.

Mbunaaaa.

Doar pentru cromatica, un petec de desert, Lindor mix.
Care, dupa cum spunea un amic internaut, nu e ciocolata, ca ciocolata e naspa, Lindoru’ e Lindor. Asa e.

 

De prin urbe, niste rasarituri, niste cucuruci, niste balti si, ei bine, prima castana adoptata chiar sub ochii mei, nici nu am intors bine spatele dupa ce am pozat-o si o tipa a zis: mvaaaai ce dragutz. Si a luat-o.

Dati pe poze sa le vedeti mari, castana are ochi albastri. Da, pentru cucuruci mi=am luat claxon, bucurestenii oricum sunt asa de obisnuiti sa claxoneze ca si daca sunt singuri la semafor tot dau o goarna din obisnuinta.

 

rororo

Supa cu tarhon si usturoi

Mi-a placut foarte mult cum a iesit combinatia asta, asa ca o sa va spun asa, ca o reteta, neobisnuit, nu? Dar, fireste, fara cantitati cantarite, poate doar sa le aproximez. E mist0, as pune-o fara grija pe orice meniu de local.

 

Am tocat cubulete legume de supa, adica, un morcov, o felie de telina, doua cepe verzi (pentru ca am avut), o felie de ardei gras. Am tocat deasemenea si trei catei mai grasani ed usturoi, toate le-am lasat la dunstuit in ulei de masline. Sub capac, cu putina sare.

Dupa ce s-au inmuiat am adaugat smantana, cam doua linguri, am amestecat sa se uniformizeze (e mai simplu decat sa faci la final smecheria cu zeama calda peste smantana rece). Ca schepsis, daca vreti sa fie de regim-regim, puneti la final putin iaurt de baut sau chefir.  Am adaugat apa, cam un litru si, cand a dat in clocot, am pus dovlecel, broccoli si conopida, paste (ditalini) si tarhonul. Asta pentru ca toate fierb cam in acelasi timp, 5-7 minute si pentru ca tarhonul a fost uscat, daca ar fi fost proaspat, l-as fi pus la sfarsit.

 

Parerea mea e ca nu ii mai trebuie nimic in afara de cele descrise mai sus. Mi se pare super-supa vietii.

Va mai las niste poze de iarna. Friptura de de toate la tava e pentru ca am nevoie de spatiu in congelator, nu mananca nimeni ca atare atata carne, o sa fac o fasole fara carne langa, dar arata prea misto pentru poze ca sa nu o trag in chip.

 

Anul a inceput prost, ceea ce nu va doresc si domniilor voastre, deci rororo

Final de 2016

Ultimele castane, ultimele potoale, niste poze misto facute la Mogosoaia (nu uitati sa dati pe poze, sunt misto).

A si nins putin, am si desenat nitel, ne-am prostit cu tetierele masinii.

Iar de mancare, mai de regim asa, fara carbohidrati, fara grasimi, mini-portii. Ei, da, am facut si o pofta din aia nesimtita, putin boeuf, ou fiert, surimi si sosul meu favorit, Putin asa numai 😀

De final de an, va urez sa fie bine, eu in inchei cu teama, ca multe s-au sfarsit in spital, sa speram ca anul asta, desi serbat tot prin munca, se va intalni cu bine cu cel viitor, ceea ce va doresc si voua, tuturor.

rororo