Meet the meat

Asa s-a nimerit, ba am gasit chestii la „cutia milei”, ba am testat traznai vazute la TV, ce sa mai, s-a nimerit sa fie pentru carnivori. Promit solemn sa ma revansez cu o intreaga serie pentru necarnivori. Dar pana atunci …

De fapt sa o luam in ordine cronologica, am testat si carnatii aia subtiri, 100% blabla, Caroli, cu reclama si para reclama. Culmea, excelenti, mai rar ceva din reclama sa fie si bun. Astia sunt buni.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Am facut un experiment, la emisiunea ciufulitului ala de Guy, Gay, cum l-o chema, cu Drive In a facut unul un sorici expandat, cu soriciul fiert, uscat, prajit in baie de ulei. Ei bine, facand o ciorba cu rasol de porc, am luat soriciul fiert in respectiva ciorba (e minune plina de legumele toamnei). Adica asta:

Bun, deci am luat soriciul fiert, l-am zvantat si l=-am fript in baie de ulei incins. Nu bun, exceptional, minunat, mega fantastic de bun, atat cald cat si rece.

Ce nu s-a intamplat in emisiunea aluia, a fost o explozie a soriciului in baia de ulei, ceva fantastic, bine ca nu eram in preajma, din nefericire atat peretii cat si aragazul erau, deci exista posibilitatea ca sa nu fi fost al meu perfect uscat sau, poate porcul ala american nu explodeaza ca e cu legea antitero. Dar treaba cu soriciul fiert si prajit e de retinut.

Am testat si costitele gata marinate de la Lidl (cutia milei, 30% reducere o bucatica) si pot as va spun ca este o marinata excelenta si foarte echilibrata. Da, culmea.

Din cauza ca la noi canicula persista, eu am facut in bere si pe aragaz, al foc mic, costita respectiva, desigur ca la cuptor va fi cel putin la fel de buna, dar e muuult prea cald.

Si asa ajungem si la pui, ramasese niste marinata in tigaie. Am luat un pachetel mic de ciocanele ca sa scap de ea, ca era pacat. Ei bine, cineva s-a gandit sa spele tigaia, ce sa mai zic, cu toata caldura asta imputita pe care o urasc, am deschis cuptorul pentru ca lenea bate caldura. Si am facut mancarea oricarei gospodace romance care daca tranteste niste pui cu cartofi la cuptor se vrea masterchef sau cu cutite sau ce e acum la moda.

Ma rog, eu am pus si cartofi si radacinoase, conopida,  un amestec de condimente dupa cum mi-a traznit (puiul e permisiv) si, dupa ce s-a copt sub capac l-am stropit cu bautura de malt si l-am lasat sa se rumeneasca.

Apoi am presarat pe deasupra niste branza cu mucegai (expirata, vorba cuiva) si usturoiul copt pe acolo prin tava. Banal.

Si pentru ca in pachet erau sase pulpe, deci mai aveam trei, ei bine, pe acestea din urma le-am lasat pana a doua zi cu un amestec de sare, zahar si condimente (eu am pus menta si coaja de portocala, na, cum ziceam, puiul inghite multe).

A doua zi am facut un amestec de faina cu alte condimente (din care nu a lipsit praf de usturoi si boia) si      am prajit bulanelele la foc mic de tot, foarte mic. Nu este nevoie sa va spun cauleiul folosit este de sacrificiu si ca indiferent de cantitatile alese, e bine sa folositi un vas in care sa intre toata cantitatea de pulpe odata. Sigur, daca aveti o friteuza, se va duce pe fund faina arsa si mai merg niste serii, dar nu as vrea sa curat eu friteuza aia.

 

Sosul e doar niste smantana cu branza bleu, ce vreau insa sa va spun ca rosioarele minunate sunt de la Serele Chirana din Ialomita, trei lei si ceva o cutiuta, luate din AUchan. Sunt exceptionale.

Si daca vreti sa vedeti pozele, dati pe ele ca se fac mari in slide show.

Mai sa uit niste prostii de prin preajma, flori de toamna, cacaricius pinocchios (trebuie vet sa taie ciocul), un bus englezesc, niste nori.

 

M-am saturat de caldura.

rororo

Anunțuri

Conopida cu carnati

Da, am o obsesie, macar o perioada, comportament care poate fi diagnosticat de cineva de specialitate. Partea buna e ca daca vi se face chef de conopida la cuptor, aveti idei de combinatii.

Metoda e aceeasi, conopida, maglavais, foaie de copt. Adaosul in cazul de fata fiind carnatii pe caer e musai sa vi-i recomand. Din fericire nu trebuie sa sune cumva reclama, ca o fac eu, personal, dupa ce i-am cumparat si gustat, cine i-a combinat, habar nu am, dar sunt perfect echilibrati ca gust, nu sunt plini de apa sau grasime, daca intalniti acesti carnati care se numesc fix asa, carnati, nu ezitati.

Cum a luat nastere maglavaisul de azi, pai ma gandii asa: carnatii merg cu mustar, conopida cu maioneza, care are mustar, sosul ala bun e misto cu tarhon, asadar iata: mustar, smantana (puteti pune si iaurt, nu stiu, dac avreti ceva mai usurel alegeti chestii cu putine calorii, scoateti uleiul, nu ma bag), mujdei de rosii,  usturoi, verdeata, tarhon, ulei, sare, piper.

In rest, stiti deja, pe foaie de copt si la cuptor, in acest caz, conopida am intercalat-o cu carnati si dupa o vreme am scos tava, am intors carnatii, am stropit cu putina apa.

Initial am pus pe orez o parte din conopida cu carnati, dar nu ne impiedica nimic sa le punem asa, simple, de ciuguleala.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Pozele de pe langa preparat sunt facute de dimineata in oras, duminica, aproape august, gol si frumos orasul, o placere sa te plimbi. Si mai e si o poza cu cacaricius demonicus, in casuta dotata cu pres auto.

rororo

Arroz y chorizo

Bai, buni, cu E-urile de rigoare, dar buni chorizo astia de la saptamana iberica din Lidl. De cand cu tanti aia cu portocalele cu sange imi tot vine sa scriu Lidãl si aici.

Sunt facuti in Valencia, aia halesc orez, mi s-a spus ca musai sa fie ingalbenit, eu nu il ingalbenii si nu i-am pus nimic, doar ce aroma au lasat carnatii. Dupa cum vedeti in poze.

Ca detaliu tehnic, dupa ce am fript putin carnatii si orezul in „grasu de la carnati” (daaa, un clasic, grasu’ de la carnati), am pus vin. Alb si sec. Ca proportii, la o parte de orez, una de vin si apoi inca trei de apa, capac, foc mic.

Si, vorba lui Porky, that’s all. Bai, bun. Orezul bun, carnatii buni, cand o sa am cantina mea o sa am pe meniu 😀

Si sexyune.

Din seria de regim hiposodat am facut si un DanDana Kebab, in sensul in care am facut lunguiet un hamburger si am repetat un set de legume posate.

Iar pentru Casalinda am facut biscuiti, dulci de data asta, tot clasic, unt de arahide, banana, tarate de ovaz si germeni de grau, ce am facut in plus, am pus niste miere, am lasat compozitia mai fluida si dupa ce i-am format i-am lasat sa prinda pojghita inainte sa ii coc.

Buni, am mancat si eu doi.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

In rest, zile cand cu ploaie (si masinutele de spalat pe jos la datorie, de rasul curcilor), cand soare si foaret multa lume in parcuri, la terase, mi-am refacut si eu un aranjament, ca sa vad daca scoate pui totusi orhideea, am pozat niste casute, ceea ce trebuia sa fie casa radio (mila imi e de constructie, facuta cu simt de raspundere si abandonata), plus am pozat de pe geam de la bloc cum se evde lacul morii (acum, ca stiti ca pe vremuri era o tganie de nedescris).

 

Atat ca m-a rupt traficul de azi, infernal, dupa doua saptamani de vacanta au plecat toti odata catre unde aveau treaba, scoli, munci, macel pe strazi.

rororo

O musaca negreceasca

Si altele, dar despre musaca voi sa vorbim intai. Desi nu e mare lucru de spus, niste straturi acolosa, o cratitoaie batraneasca plus doua forme de briose  sa „mufãnesc” doua portioare pentru degustare, adica astea.

Pai sa incep cu umplutura, pe caer am facut-o din niste carnuri tocate, nici grase, nici slabe, nici doar vaca, nici doar porc. Pe care le-am pus la calit intr-un vas in care am mai pus si un carnat scos din membrana care tinea impreuna carnuri si arome. Si am pus si niste vin sa se desfaca toate, plus niste oregano din ala salbatic, parfumat, cules de prin muntii Kassandrei, nu de mine. Si niste suc de rosii, din ala de baut. Si piper, am auzit ca piperul nu fierbe, am vrut sa vad daca e aievea.

Si pentru ca nu e musaca greceasca, liezonul l-am facut doar din oua cu smantana.

Si am asternut straturi asa: cartofi, dovlecel, carnea, sos, iar cartofi, ardei kapia, iara sos.

La fel si in formele de muffin. Briose. Pana noastra.

Si am dat la cuptor, totul acoperit, sa zaca.

Si aia e.

Am mai facut si un Chow Mein, luasem pentru prima oara taitei speciali de chow mein ca sa vad daca iese bun un chow mein care chow mein era sa imi iasa aproape de post daca nu ii puneam si niste bucatele de peste.

Am fiert taiteii patru minute, cum zicea acolo, pana a fiert apa, pana am pus taiteii, pana am fiert taiteii, a fost gata si restul. Adica diverse legume maruntite alandala (ceapa, usturoi, broccoli, morcov, ardei) puse in tigaia model wok in care mai inainte perpelisem niste bucatele de peste date prin amidon.

Am pus si un ou proaspat ouat de o gaina.

Am amestecat totul iar de gust am pus un amestec de condimente chinezesti (gen five spices), sos soia, ghimbir proaspat ras, ulei de susan. A, la legume am pus si nitel vin roze sec.

 

Si am facut si o zeama, dar ce zeama, oase din alea ieftine de porc, cu zgarciuri si carnita, legumele clasice de ciorba, mult ardei kapia si gras, cartofi si zeama de varza. Si leustean uscat, nu am gasit verde.

Mbunaaaa.

Doar pentru cromatica, un petec de desert, Lindor mix.
Care, dupa cum spunea un amic internaut, nu e ciocolata, ca ciocolata e naspa, Lindoru’ e Lindor. Asa e.

 

De prin urbe, niste rasarituri, niste cucuruci, niste balti si, ei bine, prima castana adoptata chiar sub ochii mei, nici nu am intors bine spatele dupa ce am pozat-o si o tipa a zis: mvaaaai ce dragutz. Si a luat-o.

Dati pe poze sa le vedeti mari, castana are ochi albastri. Da, pentru cucuruci mi=am luat claxon, bucurestenii oricum sunt asa de obisnuiti sa claxoneze ca si daca sunt singuri la semafor tot dau o goarna din obisnuinta.

 

rororo