Ciolan a la Peter

Asa i-a ramas numele, l-am facut ed cateva ori, i-am mai zis si ciolan cu bere dar tot „a la Peter” i-a ramas numele.

Reiau pe scurt reteta, mai exista dar se vad mai bine pozele astea si am mai variat condimentele, asadar mai intai se fierbe ciolanul (parlit, spalat, repet, carnea chiar daca este in caserola, tot trebuie spalata) cu diverse condimente. Eu mai mult l-am blansat, in apa fierbinte deja, cu ce se vede in imagine.

De data asta nu l-am pus la fiert crestat.

Se da cu amestecul de condimente dorit, din care nu trebuie sa lipseasca usturoiul, eu am pus pe langa el si chimen, paprika afumata, niste cimbru, putin ulei si  bere, sa se faca aproximativ ca o pasta. Apoi am pus pe un gratar pe o tava cu apa.

Se lasa la foc mic, na acum cat, pana e gata, daca vreti sa traducem, cam doua ore la 160 de grade (nu am la cuptor, aproximez eu din ochi). Trebuie stropit mereu cu bere, eu am gaurit dopul unei sticle asa ca a fost simplu.

Acum, sincera sa fiu, mie mi-a iesit soriciul puutin cam crocant, asa ca dupa ce am mancat ce am mancat din ciolan, l-am repus in tava cu inca niste bere pana a scazut si s-a facut lipicios, dar inainte, l-am gustat cum cere traditia (si Peter), cu salata de cartofi (cu hrean de data asta).

Dupa ce am prin forte am fost la teatru unde am vazut o piesa super haioasa (comedie, fireste), divort in ziua nuntii, pe numele ei. Actorii tineri, foarte misto.

rororo

Mancaruri rapide, paste si crema de zahar ars

Adica genul ala de haleala care place tuturor (ma rog, aproape) si pentru care nu trebuie sa stai in bucatarie prea mult. Paste si crema de zahar ars, pai nu?

Pentru paste, intai pun oala la fiert, cu sare (am folosit niste bucatini, macaroane, deh, care fierb in zece minute), pana fierbe apa adun ingredientele, pana fierb pastele, gata si sosul.

A mai scazut pretul la dovlecei, e sezon la turci, asa ca primul sos e cu ceapa verde, usturoi, rosii, dovlecei, trase in tigaie, stinse cu vin alb si apoi amestecat totul, cat sa bea si pastele sos.

Asadar varianta A, de post (daca nu puneti branza deasupra).

Pentru varianta B, de paste cremoase, am folosit dovlecel, morcov, usturoi, rosii, trase la tigaie, stinse cu vin, amestecate cu putina smantana si, apoi, pastele (ditalini).

La primele am pus putin oregano, la celelalte putin marar. De varianta B s-a bucurat mai mult cainele,  da, le-am gustat, pozat si poc, cu pastele pe jos, norocul a fost ca nu a trebuit sa fac curat, au cazut doar pe gresie si s-a indopat nesimtita asta. Dar macar le-am gustat.

 

Crema de zahar ars  se face imediat, am facut sase portii mici (o tava de muffins) din urmatoarele: doua oua, doua linguri de zahar, esenta de rom (cica de jamaica) si doua pahare de lapte (aproximativ 400ml).

Am pus zaharul ars pe fundul formelor, apoi crema, tava in alta tava cu apa si la cuptor.

Astea sunt perfecte daca se anunta cineva cu putin timp (su mai mult) inainte, ca sa zaca la rece.

Formele astea nu sunt la fel de bune ca cele de silicon dar merg, mici, imperfecte, dar bune (au bule ca am pus crema abia batuta, a avut aer, bun si ala).

Sigur, cel mai rapid e sa mancati o amintire din copilarie, in timp ce urmariti pe geam promptitudinea celor care taie pomul la „doar” un an de la reclamatie (si dupa ce masina a cazut prada pomului).

 

 

Cam atat, vine caldura, dor de duca. rororo

Colectia de primavara

Adica dorei, gradina, carnati si zemuri. De prin poiata mai intai.

Odata cu doreii s-a strans si gasca pisiceasca, incet, incet, apar toate, in cinstea lui pisu Hitler am aruncat un salam pe geam, a esuat aruncarea in varf de gard si, biensure nu am edclansat cat sa vedeti acrobatia, adr pisu s-a descurcat.

Zeama saptamanala pentru pensionari: coaste afumate si cartofi, tarhon, leustean, de toate.

Pentru liber cugetatori se serveste asa:

Am facut si supa de regim, in principal din toate legumele existente plus niste dovlecei mici si frumusei, au aparut din plin legumele turcesti.

Pentru consistenta am adaugat si nitel orez.

Si tot pentru cei cu vederi largi, se serveste la halba.

Si acum colectia de la varice. Carnati, multi carnati, asa, la botul ecvinei am cules (din congelator, de la reduceri, de la reduceri bagate in congelator).

Carnati de porc, care mai doreste, cae mai pofteste, La Varice te serveste.

Cei de sus au fost intelectuali, pentru ca daca observati, toti carnatii mai grosi poarta denumiri de tipul: ciobanesti, taranesti … deci am avut si neintelectuali.

Si Gourmet, Special petit-dejeuner : bien demarrer la journee – saucisson en papillote avec oeuf moellet.

E, astia au sarit din papilotã in plancha, langa un ou tot neintelectual, proaspat iesit din gaina dis de dimineata.

Reiterez ca nu este un blog culinar serios decat pe alocuri, daca v-ati amarat ca nu ati gasit retete adevarate, trece cu o bere la rece sau, in cazul in care a scazut glicemia, cu un tort cu nuci.

Reteta tortului este foarte secreta (pentru cunoscatori, e de casa).

Sa aveti zile insorite si fara dorei, asta va urez, ca la blocul meu dureaza mai mult bubuielile de cica reparatii dupa izolare mai mult decat a durat constructia blocului. Shpagoitza te iubim. In gura.

rororo

Dup’atata frig si ploaie …

… iar se arata soarele (am parafrazat poetul). Si am adunat niste poze, nimic special, s-au adunat. Si mai mare dragul de poze, ca e soare.

Piureul de la poza de mai sus l-am facut special pentru niste chiftele pe care le-am facut pentru ca primisem niste …

Proaspete si frumoase, chiftelele, banale, carne, ceapa, usturoi, oua, marar, pesmet. Piureul, cu muulta ceapa verde. Bun.

Am executat si o degustare de branzeturi dintre care trebuia aleasa una (luam de Ibanesti, ultimele doua serii au fost fleasca, cele de sub marca Gusturi Romanesti) cam asa: nici sarata, nici ne, ieftina, sa se taie cuburi (deci nici moale, nici uscata ca cea veche), sa fie constanta calitativ (deci exclus de la tarani, din pacate, oricat de buna, nu e de doua ori la fel), sa fie ambalata la bucata mica.

Asta pentru a se califica la castronelul din frigier unde exista in permanenta o cantitate de branza taiata cubulete, pentru ciuguleala.

 

Olympusul  a picat primul, amaruie, pilos rosu si rusticul (desi bun rusticul) putintel cam sarate. Deci pentru ce vrem noi am de ales de azi incolo intre Romfulda si Pilos albastru (astia ar trebui sa ma premieze, sunt consumator fidel cand mi se pune pe o marca).

Ce am mai facut, pai clatite, pentru ca soare, frumos, chef. Si sarate (de fapt nedulci, cu urda si smantana) si cu dulceata si inghetata. Pentru ca meritam.

Pentru mancarea saptamanala, s-a votat in unanimitate: sarmale (ceea ce mi-a convenit, ca era totul pregatit la congelator).

Pe afara cerul a fost maturat de nori.

Rasare floarea din gradina.

Adaugam si doi extraterestrii noi la colectie.

Si gata. Pentru cei care serbeaza astazi pastele catolic, traditionalul:

rororo