Bucati de pui in aluat

Am incercat sa postez de pe telefon, calculatorul da sa decedeze, vezi sa nu reusesc, eu si tehnologia … asa ca sper sa reusesc sa urc postarea cu ce poze am salvat de pe unde am reusit.

Reteta asta e misto, mie mi-a iesit cam sarata dar oricum e permisiva, o sa va zic si alternative la ce am facut eu. Bun.

Am facut o saramura ca in emisiunile lui Guy, cu sare si zahar plus multe ierburi aromate, uscate, am dat in clocot si am blansat bucatile de pui.

Le-am lasat sa fiarba o vreme, aici depinde, daca vreti sa le tineti mai putin la prajit, fierbeti mai mult, daca nu, nu. Le-am lasat sa se raceasca in zeama, le-am scurs apoi le-am dat prin faina condimentata.

De aici iar depinde de fiecare, le prajiti pur si simplu, le faceti pane clasic, cu ou si pesmet sau faceti ca mine, aluat de bere. Am dat asadar bucatile prin aluat de bere si le-am prajit la foc mic. Am mai facut o chestie, am facut si uleiul mai aromat, am pus in cel de floarea soarelui si niste ulei de susan si un cub de unt.

Fript, scurs, aia e. Prefer aluatul de bere nu doar pentru gust ci si pentru ca nu absoarbe ulei aproape deloc.

Faza misto e ca mi-a ramas cam mult aluat, mi-a fost mila de el, aveam si o bucata de telemea care ma cam incurca asa ca am zdrobit-o in aluat si am facut gogosele cu lingura, bine am facut.

Mi-am amintit ca imi place telemeaua cu dulceata. Si ca papanasii au smantana. Si am facut o combinatie mica, nu mai fac, prea belea si nu mai incap pe usa in curand.

Cum ziceam am mai salvat cateva poze, poate mai gasesc sa mai trag o postare cu poze diverse ca sunt in urma, na, doua luni de medical, doua saptamani concediu normal, m-am puturosit.

In cazul in care va era dor, in ultima poza e cateaua, lectie de dresaj, ea ma dreseaza pe mine, fireste.

Tocanita de purcel

E tocanita fiindca e micuta si din bucatele. Si nu vreau sa va invat ceea ce stiti de la stramosi, sa faceti tocanita, dar pozez rar si vreau sa va arat ce am facut eu. Plus sa las file de jurnal sa ma asigur ca nu am murit.

Asadar am calit bucatele de carne condimentate (nu mai stiu daca am zis dar imi fac mereu un borcanel cu mix de sare, piper, boia afumata, cimbru/oregano, ce am chef). Am pus morcov, ceapa si usturoi, am mai calit putin, am stins cu vin (retsina), am adaugat masline si capac si am lasat sa se faca toate.

In sos am mai amestecat mustar si putin bulion.

Gata.

Dar stati, asta nu e tot, acum chiar va zic o reteta pe care o fac rar pentru ca nu ma pot abtine la sos, un pui cu bere, extrem de simplu, chiar foarte simplu de facut, cu putine ingrediente. Bai dar sosul, sosul.

Faceti din ce bucati de pui aveti chef, eu am avut niste pulpe. Carnea se frige rapid in foarte, foarte putin ulei, cat sa faca putina crusta pe ambele parti, sare, piper, stiti voi. Apoi se acopera cu bere si se lasa la foc mic.

Eu am pus si niste cimbru.

Numai la final necesita nitica atentie, sosul va scadea si se va ingrosa, eu dau foc mare cat sa capete culoare carnea dar sa nu scada de tot sosul, se ingroasa ca mierea asa. In acel moment sting focul si pun mujdei (adica usturoi cu apa) si capacul si aleluia.

Da, excelent la temperatura camerei, mai ales cu mamaliga, dar eu aveam niste pilaf cu supa de curcan de la tara si na, aia a fost.

Si acum poze de arhiva, adica de cand nu am mai postat. Niste comfort food (CP, parizer pane, snitel, ou, din astea magaresti, rar dar fara nu se poate).

Poarta uzinei pe la 5 dimineata.

Din magariile lui Shpagoitza (mi-e prea sila sa pozez tot, a ajuns cartierul sa arate ca un camp de lupte).

Baba mea naparleste.

Porumbel prabusit sub geamul meu, lesinat de foame, hranit, vitaminizat si eliberat in Cismigiu de prietena si vecina-mea.

Achizitie de care ma bucur enorm.

Si oarece plante.

Un fel de saramura de pui (si altele)

Normal saramura de pui e simplu, pui puiul pe gratar, faci o saramura dupa plac, pui puiu’, aia e.

Eu am complicat-o, nu fiindca nu aveam ce face ci pentru ca nu stiam cand o sa mananc mai exact produsul finit, asa, cam ca atunci cand vine cineva in vizita dar nu stii cand si ca sa nu stai in bucatarie pregatesti toate alea, ma rog, sa nu o mai frec, o sa va spun cum am facut eu chestia asta:

Mai intai am fiert puiul, mai exact un cocosel din ala mic de Agricola, in apa cu vin si condimente, lent asa, cat sa fie gata aproape de tot.

L-am lasat sa se raceasca in zeama lui intr-o tava pe care am pus alta tava, ca sa il aplatizez sa il pun asa, jumatati pe gratarul de pe aragaz, ca din ala cu carbuni, ciuciu. Pana la urma am facut abia a doua zi combinatia asa ca a stat bine merci asa:

Am facut si sosul, foarte simplu din ceva chestii pe gratar, usturoi, zeama puiului si ceva verdeata.

Si da, puteti pune si ardei iute, eu nu pot, dar ar fi mers de minune. (fac o paranteza, ati observat in reclame asta cu pututul cat e bagata la inaintare? gen – bacteriile din medicamentul X ar putea ajuta la imunitate – OK, dar daca bacteria nu vrea sa poata, ce te faci?)

Bun, cand a fost de mancat dracia, am pus puiul pe gratar sa il fac frumos.

Pui puiul fierbinte in zeama rece si aia e, baga mare. Da, merge cu mamaliga. N-am facut.

Acum sa trecem la si altele si incep cu un cartof frumos cu snitel. Nimic special, numai voiam sa va arat.

Ce am mai comis, mai intai din ce a ramas de la pui, nitel sos, niste carne, plus mazare si marar a iesit o mancarica foarte misto, nu am poza. Am mai comis o ciorba clasica de burta, niste coaste (semipreparate, da, dar bune) si picioci rantaliti, cartofi taranesti gen, cum le-o zice, plus pofta poftelor, rinichi la gratar cu mujdei.

Si acum bataia de joc a zilei. Pregatisem o minune de umplutura de sarmale ca sa fac multe (sa si congelez, pentru vremuri lipsite de timp sau chef). Si am cumparat varza murata de la firma din poza de mai jos:

Draga sece Magic Radu, Radule, serele, daca poti matale sa faci sarmale din miejii astia fara frunze, esti magician nene. Zic si eu asa, ca Radu mamii sta si bea, angajatii il fura. A, achizitie facuta de la Auchan Titan, ca sa stiti.

Din doua pachete am reusit sa imbrac si niste sarmale, pe restul le-am facut dezbracate, ce era sa fac.

Adica asa, ca pe perisoare, intre straturi de varza, am mai facut noi, dar inadins nu obligatoriu, le zicea „sarmale sparte”, idee luata de pe defunctul Culinar.ro.

Acestea fiind zise inchei cu imagini vesele de pe pervaz.

Pui cu legume si masline

In goana dupa pret mic si marfa buna, m-am impiedicat de niste pui din ala hranit cu porumb pe care l-am executat in cele mai simple moduri cu putinta.

Pulpele dezosate mai intai, le-am perpelit nitel cu sare si piper, le-am dat deoparte si am fript tot in acelasi vas niscai legume de prin frigider, morcov, ardei, ceapa, usturoi si o rosie razleata.

Am stins cu un vin primit de la vecinu’, rosu spre roze, destul de aspru dar netaninos. Am pus masline, am pus capac si aleluia.

Am vrut sa pun si suc de rosii dar s-a dovedit ca nu mai e cazul.

Cu piure.

Din niste ciocanele inabusite in foarte putin ulei si cu acelasi vin, mi-am facut de o pofta cu mujdei. Slab si diluat cu supa de legume (pe care imi pare rau ca nu am pozat-o ca frumusica a mai fost).

In rest am mai pozat una-alta.

Dovlecei si snitele in aluat de bere (moment in care imi reamintesc eu mie sa nu mai cumpar carne de la Kauflan ca nu are niciun gust).

Paleuri si alte bunatati facute de vara-mea care exceleaza din ce in ce la dulciuri.

Sediul AFDPR de pe Mantuleasa.

Baba mea sculata din somn.

Si lalele cumparate intr-o insorita zi de Boboteaza, fireste.