Cu vita, de regim

De cand am intrat in sistem si imping hartii, gen scrisori medicale si retete compensate, am vaga impresie ca unii medici o fac la misto. Meseria, zic. Am ajuns la doi diversi si au inceput sa scrie romane despre ce am si ce nu am voie sa mananc. Nu e voie pui, vitel, broccoli si conopida, fasole, mazare, nici nu le mai retin, in linii mari am retinut cam ce am voie (cica vaca batrana e voie, dar nu se poate mesteca, ete fleosc, ca nu o pot toca). Deci va arat pe rand.

Avem intai un soi de tocanita. Sa imi amintiti ca nu ma supar daca o sa ma injurati, e a saptea oara cand promit ca nu mai cumpar carne din Lidl, dar nu stiu cum am facut ca mi-a fost la indemana. E mizerabila, plina de apa, seaca, fara gust, acum ce sa fac, am folosit-o. In contextul in care nu am voie multe condimente si sare spre deloc, am plusat cu altele.

Asadar mai intai am inabusit tentativa aia de carne, am adaugat morcov, telina, foarte putina ceapa si usturoi, asa, de un iz. Ardeiul gras idem, de is, ca nu am voie, deci doar de aroma.

Dupa ce s-au inabusit am pus cartof si dovlecel (inca am voie :)))), nistica apa, am lasat sa se faca, apoi am acoperit cu suc de rosiisiputin suc de portocale.

De condimentat, putina sare si niste marar.

A, pentru ca mi-a iesit cam multa zeama, am aruncat si o mana de paste, sa mai bea din sos.

Poate ca nu arata de regim, dar pentru cei care mananca foarte condimentat si sarat, este. Desigur, aceea isi pot drege busuiocul in farfurie, cine ii tine 😀

Alt fel, tot de regim, a fost de spaghete cu chiftelute. Chiftelutele sunt destul de seci, carne de vita, destul de putin condimentata, trasa la tigaie, da, fara ou, acoperita cu suc de rosii, ricotta, oregano, apoi sosul imprietenit cu niste paste din am uitat ce grau smecher, ma rog, niste paste mai smechere, vedeti voi daca tineti regim, daca nu, condimentati totul ca lumea si puneti paste normale.

Retineti, daca ati ratat anii trecuti, regimul nu este de slabire.

Pastele au fost misto de tot (cascavaluri si branzeturi, culmea, inca am voie).

Si din aceeasi carne la fel de vag condimentata, am facut un soi de burgeri, dupa cum spuneam, niciodata nu mai iau carne de la Lidl, erau frumosi, artistici, s-au chircit saracii de la cata apa are carnea in fibra. Dar cand iti e foame, merge.

Si, da, am inrtat in randul lumii, sa vedem ce si daca iese 😀

rororo

„Pizza”

Stiti voi de care, nu pizza-pizza, din aia pe foietaj. De ce? Pai se adunasera chestii plus ca a fost prima oara cand am folosit cuptorul dupa interventia celor de la (&*$^@#%&@) Engie. Si da, e greu si da, le-am donat niste cantitati impresionante de carne si produse din carne in frigidere.

Dar sa revenim la „pizza” noastra (care e langa niste tortellini cu sos de ricotta si rosii, pentru ca, nu e asa, niciun rest prin frigider).

Pe foaia mare am pus niste suc de rosi, oregano, branza cu mucegai, imi scapa numele, din aia galbuie si foarte mirositoare, masline is carnacior.

De trei ori am redat cuptorului pana s-a facut …

Pe fasia ramasa (intotdeauna e cu o fasie mai mare foaia de aluat decat tava) am pus niste pastrama, alt soi de rest de branza cu mucegai, masline. Pe ambele am pus deasupra ou batut cu smantana.

Sexyune:

La capitolul zidul plangerii, ce mananca musafirii (frigarui marinate, cartofi prajiti, chiftelute de dovlecei, muraciuni) …

… vs ce mananc eu (vita, legume fierte, nitel ulei crud de masline, putin marar). Pai e corect?

Si cateva rapsodii de vara din desele drumuri in lupta cu sistemul sanitar.
In IOR e un peste urias, nu mi-a iesit neam in poza dar va jur pe rosu ca are o gura cat un capac de toaleta. Si pentru prima oara la un Shop&Go, loc de tinut cateii afara (e francizat Shop&Go deci e exclusiv meritul patronului locatiei respective).

Plus fototapetul natur din geam.

Nu uitati, ca sa vedeti pozele din grup mari, dati pe ele.

rororo

Chiftelute de dovlecei cu branza

Vara de vara, prietenele mele fac chiftelutele astea, eu nu si nu. Ei bine, le-am facut, am gasit dovlecei ieftini, afara e in sfarsit respirabil, restul ingredientelor le aveam prin casa. Berea am luat-o asa, de dor.

Mai intai am ras dovleceii si i-am lasat cu sare sa se scurga, i-am stors bine si i-am amestecat cu branza, marar, piper, usturoi si ceapa (deshidratata, de lene) si oua.

Am legat compozitia cu pesmet, sigur ca da, puteti folosi faina.

Pe care le-am prajit. Acum, scris din scurt, suna banal, dar pentru caldurile de Bucuresti sunt mult prea migaloase, dar, cum ziceam, s-a milostivit mama natura si ne-a dat o zi mai cu racoare. Fiind bezna nu prea am reusit mari poze cu porcaria asta de aparat, am selectat cateva care poate dau o idee despre cum arata preparatul final. Si da, foarte bune, face sa le faceti.

Cat a fost cald si a trebuit sa fac mancarea saptamanala, am mers numai pe oala cu presiune, am facut ciorba de porc cu fasole pastai si un pilaf cu pui si hribi. Viteza cu oala cu presiune, nu stiu ce m-as face fara ea.

Si doua poze cu starea vremii, inundatii ca anul asta in sectorul trei au fost asa de demult ca nici nu mai stiu pe vremea cui. Acum e groasa rau, efectiv suntem cate o perioada inconjurati de ape. Ca pe insula, dar nu e Caraibe, e Sulea Placare.

rororo

Supa de legume

O sa ziceti, blabla, asta e reteta, pai nu stiu daca musai e, dar eu va scriu ce am comis in urma unor circumstante nu foarte atenuante, in ideea de a face oarece chestie rapida, cu ce se gaseste prin sezon, bun si ieftin si care sa nu dauneze grav stomacului. A iesit asta:

Dupa cum va spuneam, eu am pus ce am gasit la pret decent, rosii bune, gulie, dovlecel, dar sa va arat asa, pe scurt.

Mai intai am inabusit gulie rasa, morcov, telina, foarte putina ceapa, am pus si o rosie dezbracata si tocata si niste fasole verde foarte proaspata.

Am adaugat apa, un dovlecel si un mic cartof nou.

La final am pus si doua legaturi de loboda, leustean, sare, piper. atat.

Incredibil de buna rece (sau ma rog, la tepmeratura camerei care este cateodata de un numar de grade de rezolvat numai cu aerul conditionat).

Cumintenia pamantului am fost, cu rasol, legume, pui, „ciorba de pilaf”, din astea.

Pana intr-o zi in care am comis una nefacuta (supa a fost revenirea la cele manastiresti). Mi-a troznit ca ma simt prea bine si am avut chef de un …

Nu spun ca nu a meritat sa calc pe bec, recunosc 😀

In alta dezordine de idei, am pozat potopul ala de doua ore care a facut de rusine nemernicii sectorului (ma rog, glumesc, daca stie cineva politicieni cu rusine, doua degete in aer).

Si florile foarte bucuroase de o doza de umezeala si stropi.

Si, in sfarsit, ne-am tuns in pielea goala. Fericirea dezbracarii se vede in poze.

Ma iertati ca nu am mega noutati dar stiti cum e, unii vara nu dorm, altii vara nu suporta. Vara.

rororo