Ramen – Chacharoni

Am descoperit la unul din Kauflanduri o colectie absolut impresionanta de modele de ramen, taitei, ma rog, multe, in afara de clasicele Vifon si Maggi unele de care nu m-am mai lovit. Si mi-au placut. Si stiu ca nu e de regim dar de aia avem bec, sa mai calcam si pe el.

Printre cele coreene am gasit vreo doua modele nepicante si primul l-am testat pe acesta:

Asta contine pachetul (eu am mai pus si un polonic de supa de legume cand le-am fiert).

Spre deosebire de taiteii ramen clasici, astia se fierb cam cinci minute si jumatate. Ba chiar mai mult, sa scada zeama aproape de tot. Eu am garnisit si cu un gratar simplu.

Au o consistenta foarte misto, asemanatoare cu a urechilor de lemn, sa zicem, gustul nu e de apret de sosete, e chiar bun (desi eu nu folosesc de fel plicurile date de ei, de data asta m-a tentat).

Si acum niste poze aiurea, mai intai o pizza banala (mi-a placut cum s-a intins mozzarella si am pozat).

O supa noua, de gulii cu crenvusti (wienner bio, da?) si ou batut.

Si cu smantana.

Si o colectie de flori de toamna.

A luat-o incolo …

Carnati la borcan – editia 2018

Mai exact carnaciori la borcanele.

Desi gatesc foarte de regim (stiu ca nu pare, dar nu folosesc multa sare, nici potentiatori de arome, deci pentru unii mancarea mea e cam de spital) din cand in cand ma gandesc la oamenii normali. Si la bugetul subtire, asa ca am pregatit cadouri pentru sarbatorile ce vor urma.

M-am inarmat cu doua tipuri de carnati de buna calitate si destul de proaspeti si niste untura. Ungureasca, as fi luat romaneasca, dar pretuia dublu.

Din considerente absolut tehnice nu am facut ce as fi facut normal, adica nu am lasat carnatii la zvantat (asta le prelungeste durata de fierbere-coacere si implica si un capac, nu e musai ca le strica si gustul).

I-am rasucit in bucatele mici pentru ca am avut, desigur, borcanele.

I-am lasat sa zaca in untura, cu capac, pana s-au fript si reziduurile s-au agatat de tigaia aia de doi lei cu care ma incapatanez sa ma lupt sa dovedesc ca ceva ieftin nu poate fi si bun (inca nu mi-a iesit, tigaia se comporta exemplar).

Untura rezultata in urma prajirii am aruncat-o (mai exact am pus-o intr-o sticla de plastic si am dus-o la gunoi). Pentru ca, oricat ar fi de buna pe pita cu boia si ceapa, tot nu e taman nemaipomenit de prietenoasa cu bila si ficatul.

Am topit in schimb alta untura (se facea un ghiveci la cuptor si untura am topit-o pe aerisirea cuptorului, deci foarte lent).

Cat m-am invartit pe langa untura, am aranjat si carnaciorii in borcanele.

Ce lumina frumoasa de toamna! As putea scrie vreo doua romane despre cum am pus untura in borcane! Minunat!

Pentru ca inca e foarte cald afara, momentan am depozitat viitoarele cadouri in frigider, poate le voi face si etichete! Asa ceva nu ati mai vazut! Bunica nu facea dar am mancat pe la altii, desigur, pe balcon la bunici, la etajul opt, mancam doar colarezi.

In speranta in care v-am facut macar pofta, o sa reiau nitel reteta: carnati proaspeti de buna calitate se frig dupa cum va duce pe voi mintea si aerisirea bucatariei, se pun in borcane si se acopera cu untura calduta. The end.

Si acum sa trecem la altele.

Adica, chefuri, pofte, ce am prin casa sau ce am adunat de la cutia milei.
Episodul unu, clatite cu mere. Si da, sunt alea pe care stie sa le faca oricine, mar ras pus in aluat mai gros de clatite, nitel mai aromat decat aluatul standard si pus cu lingura pe plita unsa. Sigur ca le puteti praji si in baie de ulei daca va place sa beti ulei rece. Mie imi place dar cica nu e indicat, deci sunt facute pe plita.

Nu uitati, cand vedeti asa poze inghesuite si vreti sa le vedeti mai bine, dati pe una din poze ca va duce in slide show.

Asa. Ce am mai avut chef? Burger pizza.
Mi-a ramas in minte de pe un meniu de la Domino’s si pentru ca am gasit la cutia milei Margherita si carne de hamburger, gata condimentata, am comis-o.

Pe scurt, peste o pizza normala am pus bucatele de carne de burger inabusite in prealabil (daca faceti voi toata pizza puneti direct carnea cruda, desigur), casrtaveti murati si ceapa, plus extra mozzarella.

Misto combinatia, o sa o iau si de la cei care m-au inspirat cu prima ocazie.

Si, ei bine, am facut un cazan de ghiveci. Cu ce am avut (cum ziceam) adunat care de la oferte, care de la cutia milei. Ceapa, usturoi, dovlecei, ardei grasi diversi, morcov, cartof, conopida, un borcan de suc de rosii cu ardei (hand si home made, gluten free), marar, sare, piper si ulei.

Si am mai aunat poze de pe drumuri. De toamna asa, pana si peste catedrala bantuirii neamului se asterne toamna. Desi in magazine si pe micile ecrane e de mult craciunul.

 

Toanta si frunzele va ureaza rororo.

Burger umplut cu branza

Mai de regim asa, ne gourmet, mai pe inabusit, vorba reclamei, mai pe natural, nu cu atatea gingiumingiu in scufie.

De ce umplut cu branza? Pentru ca aveam niste resturi, bune de altfel, plus ca asa mi-a nazarit.

Mi-am facut si ketchup din tomato frito scazut putin in ibric, plus ierburi din geam, busuioc si oregano.

Am pus putine condimente in carnea de vita, niste sare, putin piper, ceva ierburi. Am batut-o de castron sa o zapacesc, apoi am umplut-o cu branza moale, sigiland cat am putut de bine.

Chifteaua am facut-o in tigaie, cu capac, mai mult inabusita.

Chifla e de cumparat, in rest, am combinat dupa cum vedeti, ketchup-ul de mai sus, avocado si chifteaua.

Am facut si cativa cartofi in cuptor si asta este.
O ardem simplu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Bun, zemos, mbuurgãããããr.

Apropos de junk, firma pentru care lucrez mi-a oferit si am mancat pentru prima data pizza de la Domino’s. Si mi-a placut.

 

Alte cateva poze, de prin oras, sambata, e macel pe strazi toata ziua, spre deosebire de celelalte zile in care e macel organizat, in schimb duminica, chiar o placere. Altfel diverse chestii din drum, in noiembrie zici ca abia acum vine toamna, afara e superb.

 

rororo

Pancake pizza

Titlul e mai mult o gluma, am vrut sa scriu ceva gen: nu e pizza, da, vreau pizza. Treaba este ca am chef de o pizza misto de ceva zile, nu m-am intersectat, ba chiar am zis sa fac pe omul mediocru si sa iau o congelata, sa ii mai pun eu ceva in cap, merge. Dar langa casa avea Dr Oetker si din aia chiar nu pot, e infecta. Asa ca lipa-lipa in drum spre casa facui chestia asta care nu e rea deloc. Stiu ca sunt multe retete de pizza la tigaie, dar mi-a fost prea lene sa caut una asa ca daca o semana cu ceva ce exista deja, inseamna ca mai e un geniu care zburda pe internet.

Asadar am facut un aluat ca de clatite, dar cu lapte batut, putin bicarbonat si subtiat cu bere (deci un ou, sare, faina, lapte batut, aluatul asta care iese fiind subtiat cu bere, am mai pus poze pas cu pas ca e chiar simplu si la ochi).

Am pus aluatul in tigaia unsa, apoi peste am asezat ce mi-a traznit, niste sunca, era in plus, masline, rosii, ardei, o frunza rupta de busuioc.

Pe deasupra am pus si niste parmezan, in plus si ala, nu stiu de unde s-a ratacit pe la mine, i-am pus capac si am lasat la foc foarte mic. Si aia e.

Misto pancake, zic eu.

Si pentru ca mi-a ramas nitel aluat si ceva resturi, am facut si un „calzone”.

Mini-calzone-pancake. Dupa cum se vede si sexyunea rece.

Si gata. Uite pizza, da nu-i pizza.

rororo