A iesit delicioasa, asa ca o sa va comunic si cum am realizat-o. Eu nu am voie sa mananc vinete deloc, asa ca baza unei zacusti bune, vanata, a fost doar una. Coapta pe flacara de vecina-mea, curatata atent de fiecare samanta. Asadar foarte putina vanata.
Ardeii au fost kapia, copti la foc mare la cuptor, curatati si ei cu atentie. Cojile arse eu le pun separat si le las cu zeama si nitica apa, se face ca un sos gros pe care il strecor si pe el in zacusca. Nu curat sub nicio forma ardeii sub jet de apa.

Asadar avand baza am facut in continuare asa: am pus doua cepe la inmuiat in ulei (cam o cescuta), am adaugat un dovlecel crud, ras pe razatoare si stors putin de apa. Putin vin, sare, piper, o foaie de dafin, ardeii taiati cu cutitul. Si am lasat la fiert mult si bine. Fara rosii, doar ce v-am zis.

Deliciu si, cat de cat mai usurica, na, nu foarte, parca am pus nitel cam mult ulei, dar e zacusca, ce mama ma-sii.

Au iesit doua borcanele mult prea mici pentru o pofta dar e ok.

Acum sa va arat si un esec. Nu fabulos, am luat la pachetel si cand te razbeste foamea, merge, batranu’ a zis ca e buna. Mie mi s-a parut foarte fada pentru ca nu am pus deloc grasime. O placinta simpla cu branza (de vaci, telemea, oua), intre foi de yufka. Pe care nu le-am uns deloc. Mare greseala. A fost comestibila dar nu recomand varianta asta dietetica.





AM pozat iarasi cheescake-ul Elenei (acum o saptamana, dar acum pastrez si eu pozele).



Si de pe langa casa, premonitia a vrut sa am o pizza Quatro Stagioni pentru finala campionatului. AM mai pozat cateva dintre petuniile din geam, tigaita mica noua, plus pomul ce a fost rapus (uscat, era periculos, plopii tot cad pe aici). Mie de iedera de pe el mi-a parut rau. Si gata pana nu am idee cand.




