O chestie foarte simpla si, desi imi propun sa va zic din ce in ce mai putin de gaselnitele legate de cumparaciuni, promit ca nu o sa ma pot abtine.

Orezul e scump la pret intreg si, ma iertati, dar cam ca toate orezurile Scotti, nu face. Slab calitativ, aroma slaba, daca nu ar fi scris pe el ca e Jasmine nu as fi zis. Ma rog, aia e, cand le expira la raft si il iei ieftin macar nu te oftici, la pret intreg, exclus.
L-am facut oarecum clasic, am calitin unt amestecat cu ulei de masline ce legume am avut de gand (dovlecel, ceapa, rosie, morcov), am pus si orezul, apoi am stins cu apa fierbinte, 3.5 la 1 – apa – orez.

Somonul l-am posat la foc foarte mic in ulei amestecat cu unt sarat, cimbrisor, usturoi si o rsie doar pentru culoare. Mai intai am incalzit cele de mai sus.

Apoi i-am aratat tigaii si somunul decongelat, sarat si bine scurs. Stiu, va imaginati ca cel proaspat e mai bun, sa va spun un secret, cat timp nu se pescuieste de pe dambovita e la fel de proaspat decongelat ca al meu. Acum mai glumim noi, dar e pe bune, pestele proaspat in mare parte e doar decongelat si pus pe gheata. E mai sigur sa il cumparati congelat si sa il decongelati in intimitatea si siguranta bucatariei.

Am lasat pestele la foc foarte mic cu capac. El se face repede oricum, asa isi trage din arome, mie imi place. Pacat ca nu pot manca tot sosul (dar il pastrez pentru un orez, ceva, e genial cu paine prajita).

Pai cam asta e, imi scuzati incoerenta ploioasa.

Am mai facut si altele, pentru in casa, carnati cu cartofi, minestrone si fasole verde cu porculetz. Nimic special, nimic nou. Am cumparat si o pulpa de pui de-a gata de curiozitate. A fost buna.




AM de hranit si un copac cu vrabii (inca nu s-a scumpit arpacasul).

Am pictat si o pisica nocturna dupa un tablou original de Christopher Randall.

Si un cal din resturi (acrilicele ramase de la pisica).
