La cersit

Fericirea e un lucru marunt (cum cantau odata unii).

Haideti sa va povestesc, vreti? Si daca nu, ce. Imi fac eu socotelile care, de azi noapte s-au dovedit a nu fi corecte, dar, statistic vorbind, cand ‘mnezeu ies cum ne dorim?

Asa ca in loc sa imi fac somnul necesar refacerii celulelor hepatice, pe la doua negociam cu Lola (daca o mai stiti, da, cateaua blocului) sa stea locului sa ii dau cu baneocin pe o rana urata de la picior.

E, nu s-a potrivit cu somnul, apai nici cu programul, trebuia sa fac ceva cu o placinta, amanai ep maniana, ma duc dupa niste carnati, dau peste alti carnati, iau alti carnati. Ma rog, amanunte, o sa va arat eu si carnatii. Treaba e ca stateam eu asa la negocieri cu tanti care aduce carnati (avui bulan, au adus mai multi decat o comanda si am nimerit si din aia de oaie) si nu imi dezlipeam ochii de la vitrina cu branzeturi, abia aduse. E un clan prin pietele astea de (cica) sibieni, ma rog, nu stiu de unde sunt dar au niste treburi de sezon … Bai, casul ala imi facea cu ochii rau, grav, absurd. Iau carnatii, bonul de casa, dau sa plec si nu ma indur, zic: nu va suparati, stiu ca e scump, dar asa, un coltisor cat de mic puteti taia de o pofta, pentru sufletul meu ratacit in piata asta amarata care la ora 9 abia misca, aveti cum sa taiati?

A avut, a taiat. Acasa ma duc sa iau potaia scandalagioaica, dau o tura pe la pensionarii mei si, in geam o vecina de la parter, demna posesoare de patru plozi cam de generatia mea, trei pisici si un caine de 16 ani facea ceva la geam.

Ne intelegem din semne, eu flutur din mana ca si cum as alunga o molie imaginara, ea gesticuleaza spre niste rosii, moment in care imi gasesc vorbele: rosii de la tara????

Face miscarea din cap care pentru bulgari si greci ar insemna negatie.

Zic scurt si nesimtit: te rog frumos, vreau si eu o rosie, am o bucatica mica de cas … deja stomacul tropaia si facea rorororororororo, deci peste Casi.

Zice stai putin. Si stau sub geam ca potaia la pomana din preajma craciunului, cand oamenii cumpara mult si arunca si mai mult.

Si iese pe usa blocului cu o plasuta pe care o iau, apuc sa arunc un multumesc si badaproste, in lung de lesa, ca tembela avea tembelisme in program.

Cum arata raiul? Iaca:

Poti uita lejer problemele de peste zi, prognoza meteo nefasta sau incontinenta creativa la bucatari cu asa ceva in fata.

Roata aia mare de cas nu imi da pace, daca mai discutam cu doamna pe viitor, o rog sa ma lase sa fac poza la produse, am vazut multe targuri la viata mea, dar ca branzeturile clanului aista, destul de rar, spre foarte rar.

Si uite asa, canci somn de voie, ca m-a apucat sa va arat iute ce se poate patimi cand iesi dimineata pe dupa blocurile gri.

A, pentru cei care inca nu au descoperit site-ul urmator (eu doar de doua zile il stiu), mi se pare fascinant si e o lectie de pozat .. ma opresc aici cu tirada, ca fost posesor de fed2 fac parte din grupul dinozaurilor in materie de poze, deci mie imi plac mult fotografiile astea de pe National Geographic Found, enjoy.

rororo