Nu am nici o reteta, dar asta am pohtit, asta am facut, carnatz cu piure.
E, cum stateam eu la un carnatz cu piure, minus drumurile facute intre doua imbucaturi, plus niste chestii citite, plus niste vorbe vorbite, ma gandeam asa, ca betivul la masa umbrita de vita de vie din curte, printre toiuri de tuica, ei, da, la viata.
Multi spun ca „daca as avea varsta de 18 si mintea de acum …”. Prin minte, inteleg experienta si, banuiesc si eu ca se gandesc ce ar schimba. Eu, in linii mari, as schimba destul de putine, adica viata nu a fost asa de rea cu mine, dar, pe alocuri, stiu clar ca am gresit fatal. Fata de oameni nu, doar de doi, daca as lua-o de la capat, sa zic, de la 17 ani, asta s-ar schimba. Ce as mai schimba? Nu as mai vrea sa fac nici un fel de cariera, drept e ca am citit ieri si o droaie din insemnarile lui Andi, care au fost in concordanta cu ideile mele de azi. Cariera, case, beute cu pseudoprieteni, putzulakis la costum, atarnatori, ar disparea multe din peisaj. Cred ca daca aveam la 19 ani informatiile de azi chiar eram in Bora Bora, ceream cetatenie franceza si lucram acolo, fie bucataream, fie plimbam turistii cu barcuta, faceam scuba cu ei, le faceam aranjamente florale si seara beam cu localnicii sub un palmier faccand misto. De turisti. Desi nu sunt sigura daca ma duceam in Bora Bora sau Wallis & Futuna. Si acum, daca nu ar fi niste chestii, mi-as lua bocceluta si ar pleca, dar pentru asta, de mic adolescent turbat trebuia sa ma apuc sa imi fac un bagaj mai bogat de limbi straine. Ca la cat am muncit, bani de drum strangeam.
Sau poate as fi ales cariera de mamica, da, da, nu radeti. Decat adolescentul rebel cu o armata de amici, ma puneam de la inceput pe treburi serioase. Cine stie unde eram acum, la un resort all inclusive cu plozii la balaceala, platea tati, ca de aia e tati.
Oricum clar, nu as mai munci cu atata ardoare pentru corporatii, nu mi-as mai distruge sanatatea nici cu munca nici la beute cu „prietenii” ca sa cheltui acum sa repar ce a mai ramas.
Nu as schimba ruptul spinarii pe cai, uite, de exemplu daca nu ma tineam ca tampita de multinationale, manca-mi-ar genele din pandispan, poate ma tineam de cai, acum deja sunt alte optiuni si perspective, lumea buna se da cu calul, se castiga alti bani, sunt alte oportunitati. Nu as fi lasat caii pentru masina de companie. Pardon, masina mea folosita pentru ca sa urce compania pe un market share de 90 si am uitat cat la suta.
Si, in mod cert, nu mi-as mai pierde capul dupa nici un purtator de coaie, asta clar. Da, respect, cuplu, relatie, fluturasi si aripioare, teatru generalizat, da, dar atata. Nu merita nervii aproape nici unul. Sunt buni de amici, prieteni, linistit hormonii, reprodus, sustinut diverse activitati, cum ar fi pokerul sau bambiliciul, ridicat greutati sau scos castroanele de pe rafturi inalte. Dar atat. Aia cu fluturasii e la purtatoarele de drai cucãr.
Ce nu as schimba deloc, deloc, ar fi cateii, cateii care mi-au bucurat viata asa cum au fost ei, defecti, bolnavi, urati, prosti, imperfecti, cateii raman catei.
La anu’ poate imi fac si eu ca Andi o lista cu obiective de indeplinit, sa vad peste doi ani ce s-a materializat, ar fi interesant.
Cam asta a fost mica filosofie a carnatului.
Da, piure din fulgi, mostenire de la trecerea mamei de la Mediterana la salajeana, imi place, nu-s trendi.
Sa trecem la putin mov, dupa ce am dat de pamant, involuntar, cu busuiocul din dotare, am suduit papagalii si m-am benoclat pe geam dupa potaie, am vazut ca in gradina, exceptand un trandafir care s-a pitit de soare sub frunzele liliacului, toate sunt mov. Fara caterinca, iaca.
Strugurii incep sa bata in mov.
Ardeii care, culmea, au avansat de la rafturile Lidl-ului la razele soarelui de pe pervaz si inca mai traiesc, mov.
Gardul viu, partea netunsa de aia de la primarie din frica de Casi, ei, da, a inflorit, mov.
Si zorelele, cum sa fie, mov si ele (poza e in miezul zilei, nu-s deschise).
De caldura mi s-a uscat vita de vie cea noua si pomii deja incep sa isi scuture frunzele, de data asta nu e nimica mov.
Nu stiu la ce s-o gandi Casandra inconjurata de putin mov, poate ca si pentru ea viata e putin curva, nu e rea, nu e neagra, dar nici buna pana la capat nu e.
Cum timpul nu se intoarce decat in filme, luam ce ne-a mai ramas si crosetam, vizibil incomodati de cateva repere care se agata de noi, de tipul bolilor si incompetentei medicale, facem o moaca hazlie si ne vedem de ziua de maine.
De fapt mai bine de ziua de azi, ca numai maine nu-i poimaine. Mi-a placut mult sa citesc randurile, pe alocuri agresive (ca el) ale lui Andi, mai, daca nu am visat numai rezolvari in diverse chestiuni dupa aia. Si mi-am dat seama ca obiectivele pe scurta durata, pas cu pas, cu rabdare si tutun, pana la urma sunt cele care dau roade. Si ma bucur mult ca nu m-am aruncat la mai mult decat imi pot permite fizic si material, desi, intotdeauna poate parea o mare fericire o casa mai aratoasa sau o masina mai voluminoasa. Nu e, e tzeapa, e fericirea aia de moment a cumparaturii, pieptul umflat de autosuficienta cand vorbesti cu vecinii sau prietenii si doar atat.
rororo
Aphex 
Imi place postul asta.
Si eu vreau piure de cartofi…….
Pierdut capul dupa barbati…ok, chestie de alegere pana la urma, daca totul este o minciuna de ce sa nu alegem „frumosul” ? 😛 eu aleg sa pretuiesc clipele de betie in care mi-am pierdut capul, da, mi l-am pierdut si eu si poate o sa mi-l mai pierd cine stie dar am ales sa nu imi para rau, aleg optiunea: dragostea este un lucru frumos si vine dinauntru si nu din afara , deci iti apartine, este comoara ta din suflet deci sa nu iti para rau.
nu am zis ca imi pare rau ci ca as schimba ceva 🙂
Nu stiu daca eu personal as putea schimba ceva caci pe mine experienta ma invata ca pana in momentul in care murim inca mai invatam ceva despre noi insine , deci la o eventuala indragostire inca habar nu am cum as reactiona , cum m-as comporta si ce as gandi sau simti. Sigur ca mi-am construit si eu o anumita experienta de viata si acum sunt mai „prelucrata” decat eram la 17 ani dar in esenta inca nu ma cunosc totusi atat de bine si viata ne pune iar si iar in fata surprizelor.
Oricum capul dupa barbati mi l-am pierdut, si nu bag mana in foc ca nu mi-l mai pot pierde iar desi iubesc si sunt iubita.
Ce ai schimba daca vrei sa intri putin in detaliu? Sunt foarte curioasa.
nu as mai supara diverse persoane, as lua totul mai cu calm. in rest, ce am scris.
Adica , stai, sa fiu mai clara, eu am impresia ca nu prea poti alege daca sa iti pierzi sau nu capul dupa un barbat sau mai multi :P, adica pana la urma cu totii ne mai pierdem capul la un moment dat in viata dupa cineva, alegerile se fac si cu inima nu numai cu capul de aceea si exresia: iti pierzi capul si ce rost are sa concretizezi abstractul sa incerci sa gasesti rationamente logice pentru iubirea arzatoare pe care o simti pentgru cineva care in orice constructie logica pe care ai face-o NU MERITA …poate inima stie mai bine, sau poate este vorba doar despre motorul vietii, cine stie, ce rost are sa ne punem atatea intrebari, este normal sa iti pierzi capul, nu prea ai de ales.
A ok, am inteles acum. Pai atunci asa ai considerat tu de cuviinta ca este bine sa faci, doar fiecare om face ce crede ca este bine pentru el, in momentul ala. Deci face ce trebuie pana la urma.
inima e aia care pompeaza sange in artere, vene, in ce capilarele mele mai pompeaza, restul e de la creier si, cum zicea un scenarist al unui film, dragostea nu e chimic mai mult decat ingerarea unei mari cantitati de ciocolata. ce e pe langa sunt ambitii, reflexii vizavi de societate, de tabuuri, frica de a iesi din randul lumii, de su\inguratate, angoase pur sociale. de aia celor care ies „din randul lumii” li se spune sociopati, ca nu-s la fel ca lelea floarea de la scara doi.
Este si asta o teorie dar nu stiu daca este adevarata. Pentru ca se mai spune si ca exista 2 creiere, unul in cap si unul in piept, in ceea ce noi numim suflet. Inteligenta inimii spun altii este cea adevarata. Si inteligenta inimii nu este tot una cu pornirea hormonala si nici cu atractia sexuala. Din contra, inteligenta inimii este intotdeauna pe fundal, mai slaba decat pornirea animalica , sexuala. Vocea „constiintei” .
Nici mie nu imi place sa fac teoria chibritului cand este vorba despre barbati sau dragoste , atat doar ca nu vad nici sensul de a „bagateliza” dragostea si a face afirmatii de genul: sa nu iti pierzi capul dupa barbati. Si daca il pierzi ce? capul se pierde de cand a aparut omul pe pamant. Si pana dispare se va tot pierde, noi nu suntem unici si speciali, suntem doar oameni.
Nu stiu de ce ai pus tu accent doar pe barbati si dragoste, ca ala era cel mai mic element din expozeul meu. Infim chiar.
Pai nu nu, mie imi place tot postul doar am scris. Ala mi-a sarit in ochi si m-am bagat la postat bineinteles pentru ca este inevitabil sa nu fac ca si cititor legatura cu propria mea situatie , normal. 😀
De aceea m-am gandit ca nu inteleg asa bine lucrul asta pentru ca eu una am impresia ca nu am prea avut de ales. Adica am avut de ales in a merge dupa o dragoste-indragosteala-barbat sau nu dar am senzatia ca nu am avut de ales daca sa imi pierd sau nu capul. Lucrul acela s-a intamplat independent de vointa mea.Mi l-am pierdut si gata.Pana am realizat lucrul era deja infaptuit. Poate nu am inteles eu exact ce ai vrut sa spui, de aceea. In rest tot postul mi-a atras atentia, mi-a placut si m-a pus pe ganduri.
Inclusiv piureul de cartofi. Mi-am facut si eu azi.
Din cauza , asta ca sa fiu mai clara, din cauza ca m-a interesat extrem de mult parerea ta despre chestiile care probabil ma preocupa pe mine foarte tare.
Si asta probabil din postul tau ma preocupa pe mine se pare poate inconstient deci de asta m-am luat caci normal placandu-mi persoana ta si trezindu-mi interesul imi place si sa ma bag cu tine in discutie, ma intreseaza cum vezi tu lucrurile care ma preocupa si pe mine, ca femeie.
Nu cu alte scopuri :P, sper ca nu te-ai suparat .
nuu, am realizat abrupt ca maine am si scoala si munca si mi-a sarit cheful de discuti filozofice, atata tot 🙂 dar lasa, ca imi revin ele. am uitat complet de scoala si m-am blocat, musai sa ma odihnesc.
Somn usor si succes maine, nu nu ca si eu sunt de parere ca discutiile filozofice pe tema asta nu au sens, parerea ta ma interesa ca si parerea altei femei pentru ca si eu sunt femeie si logic lucrurile astea ma preocupa si pe mine.
xxx