Nu e vreo mare inginerie de ciorba fata de altele, dar are multe legume, e usoara, carnea tocata de mine nu lasa grasime, mama ei de carne, acrisoara, merge si rece, asa ca mi-am zis sa va spun cum am facut-o, fara poze amanuntite, ca pe motiv de caldura am izolat bucataria de restul casei.
Am pus la fiert ceapa, morcov, albitura (din toate), ardei gras. Am inabusit separat in putin ulei niste ardei gras rosu, morcov si rosii taiate cubulete (pentru „fatza”, nu doar pentru gust, stiam ca nu o sa am strelici bazandu-ma pe carne). Am fiert corcodusele care incepusera sa se coaca in punga, culese fiind de vineri. Zeama cu pulpa ramasa a iesit acrisoara si rosie, frumoasa.
Pentru perisoare am amestecat carnea tocata cu ceapa, ou, sare, piper, verdeata, nitica boia iute, orez si putin gris.
Am pus, fireste, „fatza” peste supa, perisoarele peste ambele, la final am acrit cu corcoduse trecute prin sita si dupa ce am stins focul am pus si leustean. Nu e mare inginerie, nu e mare diferenta fata de alte ciorbe, dar e asa de buna cu multe legume parfumate, zic si eu, parerea mea.
Iaca si corcodusele inainte de corcodushucidere.
In punga era si o urechelnita, trebuie sa ma vedeti pe mine cand ma intalnesc cu insectele, onomatopee zbierate pe ton inalt, injuraturi de parintii insectei, dat cu ce apuc, nu voia sa piara nefericita, i-am dat, i-am dat, pana la urma am pus apa peste toate in punga si le-am luat cu penseta (de bucatarie) din lighean. Nenorocita disparuse. Urasc insectele.
SI am mai adus dupa mine si niste prune bio, o cunoscatoare, neam cu mine, cica nu se mai coc dupa ce cad din pom. Aiurea, sa nu credeti cunoscatorii. SI corcodusele si prunele le-am luat verzi-verzi.
Azi noapte a plouat, iupiaei, am zis sa las pampaloaica mai mult la aer curat, nu vrea mah, nu vrea, asta e cainele bibelou, sa stea locului in casa. Cred ca daca nu ar taia-o nevoile asta nu ar iesi din casa, sperietoarea planetei. A zmiorcait pana mi-au batut vecinii obrazul ca ii trezeste, o luai in casa, ce sa fac.
cam atatea pt azi, rororo
Aphex 
mai draga, cum sa iti zic io acuma… literalmente mi-a plouat in gura cand am citit titul, ce sa mai zic de text :D. ma tot tin de fo trei zile sa verific in gradina ce e cu corcodusele alea…
o, acresc foarte misto (drept e ca pun si gust, ca nu sunt toate soiurile si in toate gradele de coacere la fel de acre). aduc cu zeama de lamaie, ca idee, dar parca au un „chelchesoz” mai misto. e cam nasol sa le dai prin sita de samburii aia, dar nu e musai sa le iei toata pulpa, zeama care ramane e acra bine.
taman ca stiu gustul, bunica-mea sarboaica acrea cu corcodele :D, d-aia am lesinat asa 😀