Pui cu cartofi, legume coapte si sos bun

Nu, nu brun, bun. Incepem cu motivatia: mi-a facut Alina chef de pulpe la cuptor, s-au achizitionat niste mini-picioare de Petreusi, asa e cand dai comanda, drept sa spun preferabili puilor babani si grasi, chiar buni, dar asa mici. Mai aveam luati de la reducere, ardei grasi, mi-am amintit de supa-crema de legume coapte, iaca din toate ce a iesit.

Slide13

Am sa incerc sa descriu ca pe o reteta, macar cat de cat, cu poze pas cu pas. Asadar avem nevoie de pulpe de pui (cate, ce calitate, cum si de unde, nu ma bag), ceapa, rosii, ardei gras, morcov, ulei de masline, corcoduse (sau lamaie), sare, piper, boia, zahar (daca e cazul), cartofi, usturoi, bere.

Spalam, taiem, tocam, injumatatim, dupa cum urmeaza: grijim carnea de pui, taiem pestisori ceapa, jumatati rosiile si ardeii grasi, facem mujdei mai gros usturoiul (cu ulei si patrunjel am facut eu), spalam corcodusele (sau filetam lamaie).

Incepem sa asezam in vasul de dat la cuptor asa: ulei de masline, sare si condimente (nu, nu delicate, eu am pus niste sare aromata cu rozmarin si coaja de lamaie, ca sa urmez ideea sosului), ceapa, ardei iute fulgi (daca doriti), pulpele de pui, jumatatile de ardei (puse pe pulpe), de rosii (puse in tava), corcodusele (sau lamaia filetata), bere. Totul se manjeste cu usturoiul pisat si facut cat de cat mujdei si se ingroapa pe jumatate in bere.

Se da la cuptor si, cand ardeii si rosiile sunt coapte, se separa pulpele, ardeii, rosiile si corcodusele (nu uitati de samburi) si se lasa in tava ceapa, morcovul si sosul. De ce? Ca mi-s pana peste cap de spume si piureuri de spume cu piure si emulsii, zici ca toti bucatarii gatesc pentru oameni fara dinti. Asa ca am vrut sa se simta morcovul si ceapa.

Slide14

Am pasat rosiile, ardeiul si corcodusele si am amestecat la sosul ramas. Am gustat si am potrivit de sare, piper, iuteala si zahar, ca sa avem di tati. Am pus in sos cateva felii de cartofi, pulpele, am stropit si carnea cu sos si am mai dat la cuptor.

Si gata.

Slide15

Merge si nitel patrunjel, fie el si vestejit, sosul e de belea, dar, repet, nu va dati mari ca simtiti din miros ca nimeni altii, echilibrati gustul, ca vedeta e sosul.

Slide16

Se serveste sau se mananca, asa, ca atare.

Slide17

Care a fost odata ca niciodata. Pe vremea cand cainii erau exilati la gard si barbatii se dadeau cu cai de tractiune grea, nu cu masini de multi cai.

Slide18

In vremuri de mult apuse cand cerberul strajuia raul Styx, cand cei care au facut filmul Mama (am amintit brusc si abrupt de el ca am niste link-uri in cap de numa, cerberus avea capetele de numere diferite, in functie de zona de provenienta a legendei, iezii caprei, in functie de tara in care s-a impamantenit povestea, la noi trei, la rusi sapte, la Elisabeta Bostan, cinci), mancarea asta s-ar fi potrivit cu vin tihnit la gura sobei, acum a venit canicula, se potriveste si cu o bere rece sau o inghetata mai ieftina decat aia la care poftim, dupa caz. Deci cerberul, cerberus sau Κέρβερος va ureaza:

Slide19

Mac’n’ Cheese

Reloaded ca am mai facut, dar amu am mers pe alta linie la sosul alb cu lapte si nu e Mac ci e Rad’n’cheese ca am folosit paste radiatori, mi-a facut chef tot Cristi Roman, cu o intrebare despre paste.

Slide1

Treaba sta in halul urmator, normal, la reteta asta, se foloseste sos alb clasic, zis si bechamel. Eu mi-am amintit ca m-a certat un domn bine, zis si Hamsie, ca de ce pun faina in ciulama. Cu multe incarcate la capatana, inclusiv cum se face sosul alb fara faina, am purces. Imi pare rau ca, din nou, precum Costachel al lui Pastorel, nu am cantarit nimica, incerc sa aproximez.

Asadar am amestecat lapte cu amidon, putin unt si un galbenus. Toate reci, sa zic asa, cam doua linguri de amidon la o cana de lapte (o cana si ceva … ).

Slide2

Teoretic, pana se ingroasa budinca asta, care amestecata cu arome, ciocolata, fructe piure, alte alea, este fix o budinca, se amesteca pe baie de apa. Daca nu aveti ce face, practic, o amestecati frumusel direct pe foc si, cand incepe sa se lege (repejor se intampla, chiar daca vi se va parea ca tot lapte chior amestecati), se ia de pe foc si se da cu telul in ea. O sa fie ca aia de la Dr. Oetker, mai putin alte adaosuri, de consistenta zic.

Slide3

Nu v-am zis cele de mai sus pe tonul pe care as fi descoperit gaura in emmentaler, efectiv e prima data cand fac, pentru ca nu fac dulciuri, budinci si creme, apai daca mi-a iesit, am zis sa va spun si domniilor voastre.

Ei bine, m-am bagat n sedinta si la categoria: ce branza sa pun in sos. Am ales parmezanul.

Slide4

Cat despre paste, le-am fiert, e bine sa alegeti niste paste in care sa se impiedice sosul, macaroane, ca de aia le zice Mac’n’cheese, radiatori (mie mi se par mai potrivite decat macaroanele), din astea, penne, mezze penne, blabla.

De condimentat, in afara de sare, am pus piper, mie imi lace piperul la sosuri albe. Si, fireste, nucsoara. Rasa proaspat, ideal, tinuta in vid deja macinata, pentru lenesi de weekend ca mine.

Slide5

Am ras pe deasupra cascaval (Dotti, ieftin, gras si bun).

Slide6

Si am gratinat.

Slide7

Amu sigur ca sosul se poate face clasic (orice ar zice seful, ciulamaua cu amidon, nu are gust de ciulama, dar la altele, merge), cu smantana, cuou batut si branzeturi, blabla yada yada. Varianta descrisa mai sus, cu sos alb cu amidon si galbenus mi se pare cea mai facila si lejera. Si buna.

Slide8

Pentru ca nu are rost sa mai deschid o discutie (voiam sa deschid mai multe, despre plozi caftiti de parinti, despre o droaie, dar daca nu fac poze, uit), sa va arat un mic dejun misto. Nu, nu o sa va invat ca in alte locuri, cum se infige laleaua in branza, doar ce e bun pentru mine si de ce.

Mi-am achizitionat unt nou, folosesc foarte putin de fel si mi se mai intampla sa se strice (anume sa rancezeasca si, v-am mai spus, grasimile rancezite si prajite la temperaturi improprii, contin nenorocita aia de acroleina, deci am aruncat un sfert de pachet de unt, asta fiindca nu gasesc decat o marca la pachete mici).

Mi-a venit chef de paine cu unt, usturoi si rosii. Parte reci, parte calde, combinatie de temperaturi si texturi misto.

Slide9

Reteta, reteta (asta e ca in versurile cu poezie, poezie). Pai am fript pita, am pus unt pe ea, care unt a avut amabilitatea sa se topeasca, apoi am pus felii de rosii de la frigider.

Slide10

Ma rog, nu felii, jumatati de d’alea mici. Ei numai bine ce luasem another one bites (ah, melodie, melodie), cand mi-am amintit ca schinguisem usturoiul cu patrunjel si foarte putin ulei de masline, special ca sa pun pe jumatatea mea (de felie de paine).

Slide11

Asa ca trei sferturi dintr-o jumatate de felie (calculati voi cantitati exacte), le-am ingurgitat cum planuisem pentru ca am remediat situatia.

Slide12

In concluzie: paine prajita, unt topit pe ea, usturoi cu patrunjel si nitel ulei de masline, sare daca poftiti (untul asta e nitel sarat, foarte bun) si rosii reci, de la frigider, sa se abureasca. As vrea sa aud cum mvaaai, v-am dat o idee, dar nu acced la asa cercuri inalte, asa ca va dau si o melodie, daca tot fu vorba.

(ce mici eram, mai stiti cand a furat Vanilla Ice inceputul melodiei?)

rororo

Thalia Sevastopol

Primul restaurant Thalia il stiu de la deschidere, se pierde hat, in negura vremii si, la vremea lui era ceva deosebit in peisaj. Habar nu aveam de existenta celui de-al doilea Thalia, din Sevastopol, la care am ajuns la o intalnire cu fetele total intamplator. Nu am mare cronica de facut, meniul fiind acelasi ca la primul. Cel de pe Sevastopol are o locatie mult mai mare, amenajata tot cam la fel, simplu, curat, mi-au placut tablourile de pe pereti care sunt de vanzare.

Eu, personal nu am mancat mare lucru, am gustat de la comeseni. Cam asa arata gulasul, porc cu legume chinezesti, carnatii de Plescoi si paste aglio, olio e peperoncino (care e si cu prezzemolo, ca deh).

Slide5

Slide6

Slide7

Slide8

Amu sigur, e un local normal, nu e cu pretentii de haute cuisine, cu portii mari si preturi medii, restaurant (ma rog) absolut normal de gasit intr-o urbe, cu un meniu baban.

Ce incepe sa nu imi mai placa mie, repet, nu toate trebuie sa tinda spre marea jmekerie de azi, cu farfurii manjite si aranjamente artistice, trebuie sa mai manance si oamenii normali, dar totusi, o bucatarie, generic vorbind, este dinamica, meniul celor de la Thalia (si nu numai, sunt o droaie de localuri de gen), chiar daca prezinta o oferta generoasa, tinde sa fie cam fada si plata, pentru ca, nu e musai, desigur, sa pastrezi o line dreapta in alcatuirea unui meniu, dar nu ati observat ca daca gasiti alaturi minuturile standard (cas pane, MBS, carnaciori), mancarurile romanesti (sarmaua si ciolanul cu fasole) si pe langa se servesc quesadilla, mancare chinezeasca sau italiana (a sort of) undeva calitatea va avea de suferit?

Nu spun ca un bucatar nu poate alinia mai multe bucatarii (multumesc cerului ca se stinge incet, incet moda fusion, da Doamne sa nu mai revina si nu gatita de ziaristi cu amintiri din copilarie), sigur ca poate, de aia exista cursuri de specializare. Dar cand coordoneaza executarea unor feluri din bucatarii diferite dar bazate pe aceleasi ingrediente, oricat ar placea unora globalizarea, totul devine putin banal.

Quesadilla sau gulasul, nu sunt rele, dar cam aduc, nici nu stiu cum as putea explica mai bine, dar pana si folosirea aceluias tip de ulei la preparate de origini distincte face ca mancarea sa capete oarecum gust asemenea.

Unul din putinele localuri care cat de cat le are diferentiate, e Xanadu, desi are acelasi gen de amalgam in meniu, sincer, sunt convinsa ca cei ce conduc localul stiu mai bine ce vrea clientela lor si nu isi propun educarea consumatorului, dar pe mine (ca vorbim aici de o critica atat constructiva cat si subiectiva) nu ma mai trage ata sa mananc musai ceva in genul acesta de restaurante (ma rog, tot zic restaurante, conform nomenclatorului putine s-ar incadra).

Altfel, chelnerii aici ca si dincolo, asa si asa, destul de lenti, drept e ca eram si multi la masa, poate nu pot face fata, mancarea, cum spuneam mai sus, eu am cerut pur si simplu niste plescoi, fara nimica, de ciuguleala si m-am mirat eu de mirarea chelnerului cand a am cerut paine (sa imi fac un hot dog cu plescoi, da?).

Ce nu am inteles la amaratul ala de carnat (cica ar fi fost tras in vin, inutil, daca ma intrebati pe mine, plescoiul are suficiente arome si savoare ca sa mai necesite un tratament de genul asta), de ce au pus pe farfurie reductie de balsamic si ceapa ciorii (chives, ciboulette, cum va place sa ii ziceti).

Exact cum spuneam mai sus, ori se face o alaturare fara nici o potriveala, ori e decor care se frea fancy facut fara cea mai mica umbra de a gandi potriveala. Altfel, carnatii buni.

Nu m-a impresionat gulasul, din snitel nu am gustat, dar cascavalul pane avea o panatura mai mult decat foarte generoasa. Cat despre cele mai simple si bune paste din lume, totul ar fi fost perfect daca nu s-ar fi exagerat cu peperoncino, echilibrul fiind dat peste cap, adio arome de usturoi si ulei (banuim noi) bun de masline. Altfel bine gatite, dar stiu si eu, nu toata lumea mananca ardei iute cu ardei iute, picant poate insemna si o cantitate de piscatura potrivita la locul potrivit, lejer se putea face felul doar paste e peperoncino, ca altceva nu se simtea.

Oricum, in linii mari, e un local placut mai ales ca spatiu, localizarea, pana nu termina aia de reparat Buzestiul, e cam naspa, aglomerat, nu sunt locuri de parcare. Amu eu am scris de parca e cel mai nasol local din lume, nu e, putei vedea pe meniu ca au ce oferi, numai ca am scris doar cele negative, asta nu inseamna ca nu e un local normal la care se poate reveni fara probleme. Nota mica de fapt as da-o pentru faptul ca se putea muri de sete intre doua Ursus daca nu vanai chelnerul cu simt de responsabilitate.

Cum spuneam, pe pereti sunt tablouri de vanzare, nu am pozat decat doua, ca in celelalte s-au bagat comesenii, dar erau chiar misto majoritatea, nu stiu pretul pietei de arta, deci daca sunt scumpe sau ba, dar mi-au placut.

Slide9

Apropos de vanatorii de premii, mi-a sarit in ochi pe un blog ceva cncurs al celor de la delikat, trimiti o reteta facuta cu delikat (OMG, ONOZ si ce mai vreti voi) si poti castiga. Si ma uit si eu ce anume pot castiga, pentru un premiu baban ma pot preface ca folosesc treaba aia, nu? Bai da’ ce premii, deci exista o posibilitate sa apara reteta in cartea cu retete delikat (deci mai mare rusinea, asta e anti-premiu) si se dau cadou si plicuri cu chimicale de-ale lor, dar numai daca esti printre primii care trimit reteta. Asta a fost poanta zilei, un concurs cu anti-premii.

rororo