Mai pe romaneste, 환, 煥 …
Hai mai ca am glumit, nu am stiut cum sa ii zic, mi-a facut pofta Guy Fieri cu un gratar coreean, unde, printre altele, era si celebra lor friptura marinata (alaturi de un miliard de garnituri). Si nu puteam sa ii zic „friptura ca in coreea” fiindca mamaia mea nu a fost coreean sa stiu daca asa e acolo, ce am mancat la un local specific, aduce, seamana, dar daca o intra vreun coreean pe aici si ma injura? Ma enerveaza la maxim cand lumea intra pe net sa injure.
Asa ca i-am zis Hwan (am cautat pe gogu si am gasit un nume coreean care cica ar insemna lucios, stralucitor, fix cum arata carnea mea).
In reteta de la emisiunea cu pricina, era o marinata din care nu am retinut decat o tona de zahar si o tona de sos de soia. Eu am combinat urmatoarele:
sos soia, ulei de susan, crema de balsamic cu citrice (asta se poate oricand inlocui cu ceva dulce-acrisor), pasta red curry, ulei de susan, sos bbq (Heinz, cica reteta lor originala), zahar, usturoi si un strop de vin.
Da, stiu vorba aia, everything but the kitchen sink.
Carnea taiata cat mai subtire si batuta bine, am lasat-o in marinata, pe masa, la cald, pana s-a facut un orez (simplu, cu cateva legume, 1/4 orez cu apa si nitica sare).
O puteti lasa la marinat la rece si peste noapte, si treaba voastra, ce ma bag eu.
Pentru ca e si marinata si taiata subtire, se face imediat pe gratarul foarte, foarte bine incins.
Mi-a ramas marinata, pacat mare de ea sa o arunc, nu? I-am pu sputina apa si am scazut-o pe foc cu cateva firicele de ceapa verde si am avut si sos alaturi. Nu, nu am pus-o pur si simplu alaturi fara sa o fierb bine, pentru ca a luat contact cu carnea cruda, da?
Nici nu stiu ce am scris atat la o reteta de cinci minute, cred ca am avut chef.
Aphex 