Paste romanesti

Am mai facut paste neitalienesti, pentru ca ne plac, de aceea incep sa va zic cum e aceasta „reteta” (si mai ales de ce) cu un buchet de flori pentru italienii si italiencele nativi/e sau naturalizati/e, ca sa ma ierte de asa blasfemie nemaivazuta.

In primul rand ca am folosit paste Garofalo (ultimele), radiatori le cheama, ca sa stranga sosul acolo. Nu se gasesc si la noi, mie imi plac mult mai mult decat Barilla.

Si reteta, uuuuuuuuuuuuuuu, floricele cu uuuuuuuuuuuuuuuuuuuuunt. Am pus bucatele de sunca de curcan, cascaval de oaie ras si smantana 30% grasime, plus piper, unde sa le pun, intr-un castron.

Am amestecat totul, am fiert pastele mai putin cu doua minute decat scria pe ambalaj, iarasi am reluat amestecarea (am lasat si putina apa in care au fiert pastele), am ras cascaval deasupra, bonus si am bagat la cuptor. Nepreincalzit ca nu mancam acum, da?

Scorul scuza mijloacele. Am asteptat partenerii de pietre si abia apoi am dat drumul la cuptor. Ei au zis ca au fost bune, ori le-o fi fost foame, nu stiu, mie imi plac aceste carbonara de Salajean, aceste crocobrontozaure cu sunca olandeza, smantana de Sibiu, paste din Italia, via Geneva si cascaval Lactosolomonescu.

Soarta a fost nefavorabila axei jumatatilor noastre, au castigat adversarii, am ramas si fara radiatoare si fara suflet in rai.

Razbunarea de a doua zi: caras dat prin malai si prajit, cu mujdei (care nu e acolo in poza).

Asteptam intalnirea viitoare, revansa, cum ar veni.

Oricum, draga Felis, ne poti batea oricand daca scoti performanta ed a obosi cainele numit Casi (pe scurt) in asa hal incat sa doarma bustean atatea ore 😀 Data viitoare promit sa fac ceva de mancare la cerere, nu cu ochii in guler.

hard roc aleluia