Ficatei

Ficatei, mujdei, ceapa plus ciuperci egal lav.

Sfatul meu e daca intalniti pleurote pe care scrie ceva gen “crescatoria regala de la sinaia” si ceva cu bio sa le luati pe celelalte de langa, sunt transparente, anemice si scumpe.

Oricum, pana la urma am facut asa:

- spalat, scurs si curatat ceapa, usturoi, pleurotus, ficatei;

- fript ceapa in ulei (de preferat ceva cu temperatura mare la fumegare, nu de masline), facut ciupercile la gratar (grilat sau parca asa ceva le zice in limba romana acum, deci le-am grilat, griluit si roluit);

- in uleiul ramas de la ceapa (parca tot in aceeasi dulce grai se zice ca am discardat ceapa, poate ma insel, sunt in urma cu evenimentele si “procidimentele” la moda) se pun ficateii cu sare si piper, se intorc o singura data cum si-au schimbat culoarea daca ii vrem fragezi, daca ne plac bine facut, puteti sa va duceti la o bere ca ei se fac fara probleme;

- nu uitam rastimp sa mai intoarcem ciupercile “grilate” (sau griluite, nu am nodexu la mine, miliarde de scuze);

- se face si un mujdei (eu am facut usturoi, sare si smantana, da faceti cum va place) si se pun pe farfurie impreuna, ficateii, ceapa, ciupercile si mujdeiul;

= pentru cei de la coada cratitei se pastreaza cozile fripte cu ficateii ramasi.

C-asa e in tenis

Ma iertati de folosirea atatora termeni noi si pentru mine. Nu vreau sa raman in urma modei, trendului, targhetului, ului in general.

Pilaf armenesc si ciorba de potroace

Cat e de armenesc nu stiu, mi-a zis o prietena ca a mancat la un armean, mi-a placut mult ideea de pilaf (rascopt, da?) imbracat in cartofi si am executat.

Pentru ambele retete am facut supa de baza din ceva pulpe de pui si gaturi de curcan plus ceva grasime de gaina fierte separat (gaturile la presiune, pulpele alaturi, spumuite dupa cum se cade).

Nu pot sa nu dedic anume strelici natur.

Am tapetat cratita batraneasca asa cum am putut cu felii de cartofi (nu trebuie grasime, are zama).

Am amestecat doua cani de orez, cateva ciuperci, ceapa, morcov, ardei capiat, carnea puiului, fasole verde, sare si piper.

Am pus noua cani de supa si jumatate din cantitatea de carne si am lasat sa se umfle nitel orezul in zeama fierbinte.

Am pus peste cartofi, am adaugat si felii de cartofi pe deasupra si am dat la cuptor.

Spre final am scos capacul, am presarat boia si am lasat sa se rumeneasca cum trebuie.

Sectiune chinuita:

Peste gaturile ramase am pus mujdei, s-a mancat ca atare, supa si jumatate din carne am amestecat-o cu un borcan de zarzavat de ciorba, ficatei de pasare si fasole verde, am acrit cu zeama proaspata de varza, am pus si ceva leustean.

Am lasat ca atare potroaca in afara de o parte pe care am dres-o cu smantana si usturoi.

Hard roc aleluia.

Alta zacusca

Nu e foarte modificata reteta, in afara de vinete coapte, ardei kapia asisderea, ceapa si morcovi, am adaugat telina si vin alb demisec.

Dupa ce a scazut putin pe aragaz am dat-o la cuptor.

Productia la hectar:

Separat, cat a scazut zacusca am facut niste pateuri din laudatul aluat Bella (bun nene) umplut cu branza, amestecata cu ou, putina smantana si presarat cu za’atar.

De exceptie.

Cam atat pe final de saptamana, sa ne auzim cu bine.

Oaie cu paste

Am mai facut reteta asta, acum e vag de tot modificata, asadar avem nevoie de bucatele de carne de oaie (sau miel) cu os, ceapa, usturoi, pasta sau suc de rosii, paste (am folosit din cele in forma de orez, risoni, orzo sau, dupa caz arpa sehryie, inseamna toate acelasi lucru, numai ca se numesc diferit).

Si niste vin alb sec.

Am pus totul peste carne, mai putin pastele, fireste. Am dat la cuptor acoperind cu folie.

Am condimentat cu oregano si ardei iute uscat.

Cand carnea a fost gata am adaugat pastele in sos si am mai lasat cat sa se faca.

Se data asta nu am uitat sa adaug telemea, cum se face pe la greci.

Din trei cotlete misi si trei bucati de ceafa la fel de mici au iesit trei portii. Dupa marime cred ca au fost de miel, dupa cat de greu a fiert carnea, de oaie pitica.

Simplu si bun, hard roc aleluia.

Supa de fasole cu ciolan la kukta

Apai precis mai e reteta pe undeva, eu nu am gasit-o si o mai pun odata, n-are ce strica.

Asadar am pus fasolea la inmuiat, apoi am oparit-o schimband cam trei ape.

Peste fasolea scursa de vantoase am pus jumatate de borcan de zarzavat de ciorba (daca nu aveti productie proprie, incercati cu incredere zarzavatul din comert, cel Olympia si cel de Buftea sunt foarte bune), ardei (kapia si iute), ceapa, telina, pastarnac si morcov, bucati de ciolan dezosat, cimbru si tarhon din otet.

Dupa ce au fiert toate in kukta o ora am transferat zeama in oala de ciorba, am adaugat un litru de suc de rosii si am mai lasat cam jumatate de ora.

Si cam asta este.

Nu am poze dar s-a mancat cu salata de ceapa rosie si ardei iuti murati.

Dovleceii Laurei si “hot dog”

Am refacut dovleceii la cuptor ai Laurei Laurentiu, de data asta respectand procedeul, nu am mai facut maglavais ci am trecut dovleceii curatati, taiati si scursi, dati prin kefir amestecat cu sana, lapte batut si iaurt, menta si sare, apoi prin pesmet amestecat cu parmezan si condimente.

Dat la cuptor.

Sunt excelenti dar au o problema, daca raman pe mai tarziu sau a doua zi se inmoaie

La micul dejun langa maioneza cu usturoi si “hot dog”.

Am descoperit la Zimbo niste crenvusti excelenti, au ceva conservanti dar fata de alte mezeluri mult mai putine chimicale, sunt excelenti la gust, ceva mai scumpi, dar odata la nustiu cat timp merg.

Procedeul pentru asa zisul caine fierbinte:

- se turteste o felie de paine toast (cu sticla, nu am sucitor);

- se unge felia cu mustar, se ruleaza strans crenvustiul in ea;

- se pun pe farfurie la pozat;

- se dau pe esofag la vale.

Si cam atat.

Pentru iubitorii de spanac

Neiubitorii pot sari aceasta intrare.

Aveam de ucis fix patru foi de lasagne, pe langa ele am mai adunat jumatate de cutie de spanac congelat, o mana zdravana, cam ca a lui Parjol cand inca mai boxa la plus 91, de telemea sfaramicioasa, doua oua, jumatate de cutie de smantana si o cana de lapte.

Se inmoaie spanacul intr-o lingura de ulei de masline ca nu il putem pune congelat, nu-i asa?

Se amesteca branza zdrobita, faramata sau rasa. Sare nu am mai pus ca era telemeaua ocna.

Intr-un vas uns se alterneaza straturi de foi si umplutura.

Se amesteca ouale cu smantana, sare, piper, nucsoara. Se subtiaza cu lapte.

Se toarna maglavaisu in vas, am mai pus si bucatele de cascaval deasupra ca prisosea. Am dat la cuptor.

Calda:

Sectiune calda si rece:

Asta e tot, hard roc aleluia.

Limba cu praz si masline

Urmatoarea reteta este delicioasa. Descrierea, pentru unii, nu. Am ales acest amanuntit expozeu pentru ca se pare ca exista unii care nu inteleg anumite chestiuni care noua, celor ce (asa ca amatorii) mai stam in bucatarie ni se par normale.

Puteti lua cele ce urmeaza de bune, de pamflet sau, daca stiti cat de cat despre ce e vorba sa sariti naratiunea, sa va uitati la poze sau sa jucati solitaire.

Pentru ca ambele retete cunoscute de praz si respectiv limba cu masline imi plac, fiind toamna si avand cele de cuviinta, am trecut la treaba. Am folosit o limba de vita de un kilogram si cateva sute de grame care nu apare in stare cruda pentru ca am inteles ca trebuie pus semnul “interzis minorilor” si nu stiu cum.

In afara de organul in cauza crer se pune la fiert la kukta (o ora jumatate) sau in oala normala (cam trei ore), dupa ce se spala bine, mai avem nevoie de: doua bucati de praz, masline dupa plac (intre 300 si 700 de grame in functie de toleranta la masline), un litru de suc de rosii, jumatate de litru de vin alb sec (musai se gusta in timpul prepararii, sa nu fie stricat, Doamne fereste), sare, piper, foi de dafin.

Prazul se curata cu atentie mai ales la imbinarea frunzelor unde poate prezenta urme de noroi ca in imagine:

Se caleste usor prazul, la foc mic, in ulei de masline. La foc mic pentru ca daca alegeti uleiul de masline, acesta are o temperatura de ardere scazuta si nu trebuie folosit precum uleiul in care frigem snitele sau chiftele. Daca folositi alt tip de ulei, puteti sa caliti cum vreti voi.

In cazul in care folositi un vas antiaderent (adica din cel care are strat de teflon), este indicat sa folositi instrumente care sa nu il zgarie, eu aleg, in functie de tipul vasului si al mancarii ustensile de lemn, silicon sau teflon.

Daca folositi vase normale, nu conteaza, oricum o lingura de lemn merge la orice tip de cratita.

Apa nu trebuie adaugata intrucat prazul contine, daca il sarati putin (sarea extrage apa din vegetale) si puneti capac se va inabusi frumos.

Datorita proprietatii sarii de a extrage lichidele, se pune cu succes la legume in timpul prepararii si cu insucces la carne, pentru ca extragandu-i sucurile o lasa fada.

In timp ce vorbim, bem o bere, gustam vinul, dam din butoane, limba aflata in kukta este gata. Depresurizam oala sub jet de apa rece. Daca suntem meseriasi nu stropim toata bucataria, dupa cum se vede, eu nu sunt.

Depresurizarea se distinge printr-un zgomot anume scos de oala (un fasait ca un partz de elefant) sau dupa coborarea supapei de siguranta in cazul oalei mele.

Daca doriti si o supa puneti apa mai multa, daca executati numai limba cu masline, mai putina, asa arata numai pentru mancarea de fata:

Supa se pune peste prazul calit/inabusit.

Limba se curata de pielita. Cu cat se curata mai fierbinte, cu atat este mai usor. Exista posibilitatea ca intre pielita si limba sa se adune pustule de lichid care se vor scurge in locul in care executati operatiunea. Daca se intampla, curatati cu detergent si apa.

Dupa cateva secunde treaba va arata ca in imaginea urmatoare, daca aveti caine sau pisica, sau pui de leu, pielea aia e buna, daca nu, hraniti si cainii bagabontzi (sau pisicile).

Cat timp limba se raceste (ca sa se taie mai bine si mai frumos) completam sosul cu sucul de rosii si condimente.

Limba se feliaza dupa chef, ascutimea cutitului si posibilitati.

Se adauga vinul si la scurt timp si maslinele si se lasa pana cand sosul capata consistenta dorita de fiecare. Asta inseamna ca daca va place zeama mai multa lasati mai putin, daca vreti mai uscat, lasati mai mult.

Se gusta de sare si piper, se adauga ce si daca este cazul in functie de gustul fiecaruia. Se dedica strelicii domnului Puiu ca altfel nu ne merge bine.

Se stinge focul de sub oala care fierbe.

Se consuma ca atare sau cu ce garnitura vreti voi, de la paine, orez, cartofi natur pana la … panzele albastre (pentru paine, orez si cartofi natur, consultati cu incredere www.google.com)

Daca cineva a citit pana la final e dus cu pluta. Daca cineva a citit si are nelamuriri la vreun termen (vin alb, ulei, masline), rog a se consulta dexonline. Multumesc.

Ceva bun

Nu stiu cum sa denumesc chestiunea aceasta, e un amestec de lactate pe care il fac de ceva vreme si m-am gandit sa il fotografiez, e foarte racoritor.

Amestecul contine cel mai des iaurt, kefir, sana, lapte batut si, cateodata lapte.

Se amesteca toate cu menta si sare, se degusta, se lasa la rece.

E mai bun a doua zi.

Langa o omleta

Amestecul de zilele urmatoare:

Varza calita simpla

In principiu avem nevoie de o varza si alte cateva maruntisuri de pe langa casa omului. Avand in considerare anotimpul, daca nu pun condimentele si celelalte nimicuri ce deja se aflau in ciustodie, pot sa spun ca e mancare de doi lei, ca atata a fost varza.

Se toaca si se pune la calit in ulei, se condimenteaza dupa plac (cimbrisor, foi de dafin, piper si ardei iute in acest caz).

Cand s-a inmuiat se adauga bulion/pasta sau suc de rosii, am mai pus si nitica boia, apoi se lasa sa fiarba. Eu o las pe foc o perioada si apoi la cuptor sa scada.

Asa era dupa portia de cuptor:

Sigur ca merge cu carnati, sunci, ciolane … eu asa am avut astazi chef de ea, simpla, de doi lei.

Ma rog, nu simpla, simpla, ca niste ciusca iute tot i s-a potrivit.

Toamna dupa suflet in continuare va doresc.