Pastrama de oaie si picioci rantaliti

Citeam eu recent pe un blog al animalului de memet o chestie cu mare rezon, s-a ajuns sa apara retete de paine cu unt si senvish cu salam la categoria retete.

Blog aici: http://animaloo.wordpress.com/

Bun asa, era bezna, chef de poze si ma gandii sa fac reclama macelariei mele si sa pun retete de pastrama.

Asadar pastrama se face in halul urmator: se merge la bulgaroaica si se cumpara. Ce condimente contine? Habar nu am dar e excelenta si am avut noroc sa prind sin aia din piept de oaie. Continuarea retetei: se pune pe gratar, crestata pe partea grasa sa lase seul.

Pana devine crocanta si impute scara blocului am rantalit niste picioci asa: am fiert cartofii, am pus acesti domni pe ceapa verde fripta nitel cu niste boia (si dulce si iute), piper si sare si am zdrobit bine amestecul.

Am considerat ca la asa o reteta mai gatesc si niste gogosari. Cumparati de la magazin.

Pentru ca a fost atat de urat afara saptamana asta am ingurgitat alaturi de vin. Copiind putin pe cineva, da, a fost sec, alb, rece si sprit. Nu gratis din pacate.

Nu am terminat, mi-au ramas cateva bucatele neatinse si mi-am amintit de o anumita omleta de la emisiunea cu mancaruri bizare.

Am procedat (procidiment sau cum ii zice) asa:

- calit usor in tajine pastrama de cu seara cu putina ceapa;

- amestecat oua cu cardamom, sofran, coriandru, masala, piper;

- turnat amestecul peste pastrama si pus capacul.

Mi s-au parut potriviti castravetii murati alaturi si am gasit unii unguresti care nu sunt de evitat:

Asadar revin cu reteta: cumparam pastrama si muraturi, frigem, desfacem, mancam, sa ne fie de bine tnuva hard roc cu retetele voastre de iaurt cu paine

Casa Jienilor

http://www.casajienilor.ro/

Am fost la Casa Jienilor, aia din Agricultori.

Parcare proprie maricica, etaj pentru fumatori, parter pentru ne.
Amenajat frumos, simplu, cu decoruri de bun gust, aerisit spatiul intre mese, personal foarte amabil, toalete extrem de curate. Fireste, asta cand am fost noi, zi de gratie 3 noiembrie 2009.

Preturi de restaurant, nu cele mai mici, nu de Inter.

Am luat asa (nu eu, toti care am fost): ciorba de fasole cu afumatura si ceapa rosie (foarte buna), ciorba a la grec (idem), supa de pasare cu taitei (excelenta). Din partea casei, inainte, sorici cu ceapa si usturoi.

Felul doi vine destul de incet, dovada ca e facut atunci si nu reincalzit. Am continuat cu pastrav, nu l-am gustat dar cica a fost bun, coasta de vitel la gratar, prea bine facuta la extremitati dar buna langa os, muschi de vita cu gorgonzola (mi nu mi s-a parut gorgonzola ci alt soi de branza cu mucegai, dar poate ma insel) facut perfect, moale si roz, toate cu garnitura de legume trase in unt (cartofi, broccoli, morcov, pastarnac), putin cam rece carnitura fata de macare dar buna.

Cu destul de multe ape, limonada, cam patru sau cinci beri, doua sticle de Francusa de Cotnari, cognac, amaretto si jagermeister plus o portie de papanasi (neinspirata reteta papanasilor), a costat nota 330 de lei fara spaga.

Concluzii, desi era unul din picoli cam gugustiuc, per total este bine, muzica (populara) e in surdina, serviciile si mancare bune (mai avea chestii ineresante pe meniu, de exemplu pacele), e o locanta in care cred ca o sa mai revenim cu prima ocazie.

Borcaniada tarzie plus cartoafe bune

Inainte de ce mai pusei la pastrat am facut ca sa prindem puteri cartofi la cuptor cu rozmarin, simplu si bun.

Am amestecat cartofii taiati ca in imagine cu ulei de masline, sare, boia si rozmarin.

Am dat la cuptor si am intors o singura data.

Sunt extrem de simpli si buni.

=============

Zarzavat de ciorba

Am adunat ce mai aveam prin zona, rosii, frunze de telina, kapia, morcov, niste cepe mai amarate, foi de praz, ardei iuti, taiate si bagate la robotel.

O minune de culor, cred ca Miro era bucatar.

Am bagat amestecul la borcane si am sterilizat in apa clocotinda si basta. Important e sa fie borcanele bune. A, da, am pus si ceva sare, nu multa.

======================

Din nou zacusca

Am facut de data asta cu vinete, kapia copti si curatati cum trebuie, ceapa, praz, morcov, piper (szechuan ca asa mi-a trebuit, iute), ardei iute, foi de dafin, ulei.

Si un plic de “bouquet garni” ca era in zona. In rest procedeul cunoscut, macinate toate, vinetele si ardeii coapte pe plita, restul crude, calite la foc mic mic in ulei.

Plus pasta de tomate.

In afara de portia proaspata generoasa au iesit cam 4 borcane.

Din cauza ardeiului si a piperului ala a iesit cam iute. Tonic pentru corason.

Saramura de dovlecei

Se pun dovleceii pe gratar (unii ar spune ca se “grileaza”, eu ma incapatanez sa nu ii “grilez”).

Se face un sos din usturoi, ardei iute, marar, otet, ulei si apa fiarta care se pune peste dovlecei.

Se acopera si se lasa cateva ore la rece (sau se mananca vreo cativa pe loc, de test).

Se consuma ca atare, ca garnitura, in sanwich-uri mai mult sau mai putin jmekere sau dupa imaginatie, chef, posibilitati si foame.

Am trecut la porcarii

Am gasit la pret bun creier de porc, oase garf si cozi toate proaspete si am facut urmatoarele.

Creier pane

Am lasat peste noapte in apa rece creierii sa se dizolve bine sangele, i-am oparit (nu am curatat pielita, erau foarte mici si era mult prea fina, nu a fost cazul), sarat si piparat si dat intai prin faina.

Apoi prin aluat facut din faina, oua, condimente si lapte.

Si i-am prajit in ulei incins.

Productia la hectar:

Si sectiune prin cefalorahidian, circumvolutiuni, creier.

=====================================

Ciorba foarte ieftina de purcel

Am fiert bine doua pungi de garf (coastele alea de pe langa cotlet) si codite de porc, fara sorici, pline de carne, sa tot fi dat vreo 3 lei pe toate.
Am pierdut poza, aia e.

Legume, sa zic de vreun leu doi.

Am mai pus jumatate de borcan de pasta de kapia care era prin zona, ardei iuti, o cana de zeama de varza si o mana de paste fainoase si basta.

Strelicii dedicati lui Puiu, cum se stie.

Nu stiu altii cum sunt dar in general mancarurile ieftine ies atat de bune incat se termina repejor. Ploi putine si vant in pupa va doresc.

Sarmale cu “raci”

Am auzit ca in oltenia se mananca de sarbatori sarmalele imbogatite cu un soi de ardei carora li se zice raci, cam ca cei kapia dar cu coaja subtire, cum aveam asa ceva am imbogatit si eu sarmalele mele cu cativa ardei, “raci si un vin rose spaniol.

Inainte de reteta sa va arat niste carnati luati din Billa, foarte buni, desi cam scumputi, dar mai bine mai putin si mai de calitate, zic eu.

Umplutura am facut-o standard cu carne (un kil amestec si un kil vita), condimente si orez (cam o cana).

Productia la hectar.

Si straturile cladite asa: piept afumat (de comert, altu nu avui), varza tocata (proaspata), sarmale si ardei si tot asa.

Nu uitam de ardei iute.

Am pus pe deasupra vin din asta:

Si capac o cutie de rosii tocate si ce se mai vede.

De aproape, a doua zi dupa ce au fiert de le-a venit rau.

Astrea sunt sarmalele din ultimele foi de varza de anul trecut, hard, rock, aleluia.

Supa crema de dovleac in Jack

Jack al lui Burton din Nightmare before christmas, cel putin eu pe ala am incercat sa il fac, da a fost dovleacul asa de micut ca a fost chinu’ de pe lume, ma rog, ce a iesit, a iesit.

Se pun la fiert la presiune legumele din imagine, normal sunt gata cam in 15 minute, ale mele au stat pana am terminat “castronelul”.

Castronelul a aratat asa (nu stiu cat seamana cu personajul ca schita am facut-o cu creionul pe dovleac la repezeala, iar sculptura a beneficiat de buricul degetului minus taiat odata cu legumele plus o mana parlita, nu ma scuz, e primul meu “carving” de suprafata, sigur se poate mai bine, data viitoare iau un dovleac mai sanatos si mai mare). Nu a plans, e mozolit cu zeama de lamaie ca mi se parea ca oxideaza repede si nu era contrast.

Peste legumele fierte, sarate si piparate am pus o bucata de unt si o lingura de smantana si am mixat.

Nefiind o zi buna si crutoanele au fost cam anarhice, m-am straduit sa prind in poza cat de cat atat compozitia cat si castronelul, oricum, asta a iesit.

Parerea mea, cu combinatia de legume mai sus-pusa este exceptional. Nu e musai sa puneti tot ce e in prima poza, dar macar ceapa/praz si telina se cere.

Placinta cu branza

Am avut un pachet de foi de placinta de la Vella (nu ma descurc deloc cu foitele alea, ma impiedic in ele), ceva branzeturi (de vaci, oaie si de bivolita) si am zis ca e de placinta.

Am pus branzeturile sfaramate amestecate cu oua si za’atar pe foile unse cu unt. Patru foi de sul de placinta.

Am rulat si au iesit trei suluri. Peste ele am turnat un amestec de patru oua, o cutie de smantana grasa si putin lapte.

Am presarat din nou za’atar si am dat la cuptor.

Coapta:

Sectiune nu am. Adica am dar arata nasol ca e bezna, poate reusesc maine ceva. Nu stiu de ce, poate de la unt, oricum, seamana cu ceva din patiseriile de de mult de pe vremuri, din care ne luam la liceu in pauze.

Am incercat aseara o amarata de sectiune blituita ca naiba.

Zic, lasa ca fac ziua sa se vaza, asta e ultima bucatica ce a prins zorii si orele pranzului:

Orez, curcan, legume

Iarasi am fost in lipsa de inspiratie, e o tocana de legume cu orez si carne, e un pilaf, nu, e Mighty Mouse!

Avertizez pe aceasta cale toti privitorii unor alte tari ca la pilafo-tocana, sau chiar pilaf normal, mie, noua, ne place orezul rasfiert, nu bob cu bob, nu gen risotto, nici un gen decat fiz asa cum a iesit.

Asadar am fiert o aripa de curcan (cu o felie de telina pe care am pus-o in final tot in pilaf sau ce o fi asta), am calit legume (ardei, ceapa, morcov), am adaugat o rosie data pe razatoare, jumatate de borcan de tocana de legume (daca nu aveti din borcaniada proprie luati de-a gata de la Olympia, e buna), apoi orezul si am inabusit totul.

Am scos si dezosat curcanul, una bucata aripa, iar din supa am pus cinci parti peste mancare la o parte de orez (in ecuatia de fata parte = cana).

Supa ramasa am congelat-o.

Si varianta finala fara poza de catalog ca s-a ras jumatate de cratita pana am apucat sa bag la frigider ceva, cica mancare pentru o saptamana, vezi sa nu.

A, cand e gata dau focul mare cam cinci minute, sa prinda crusta pe laterale, ca chestie.

Orez cu lapte

Nu radeti dar cineva imi tot spunea ca nu ii iese, eu nu am facut in viata mea asa ca am incercat sa traduc in cantitati si sa explic procedeul.

Asadar la o parte de orez am pus cinci de lapte. Plus zahar candel in rom pentru ca alta aroma nu aveam in zona.

Am pus pe foc si cand a inceput sa fiarba am dat la o parte si am amestecat, am repetat operatiunea de mai multe ori pana cand a scazut complet laptele, dar fara sa fiarba continuu.

Si cu capac.

Nu a apucat nimeni sa vada cum se comporta rece, cald a fost foarte cremos dar cu bobul de orez intreg si moale.

Asa arata fierbinte.

S-a optat pentru scortisoara in detrimentul mierii de zmeura si a dulcetii de visine.