Paste cu sos de legume

Iar am adunat poze gramada, cum stiti, pozez toate tampeniile si orice cartof prajit dar ma straduiesc sa pun in prim plan ceva ce ar putea fi o reteta. Sau o idee. Stiu ca nu am retete fabuloase, gen savarina la tava, dar ma distrez scriind, pozand, ba chiar ma relaxez si chiar ma bucur ca in general vizitatorii mei sunt iubitori de aberatii si de animale.

Azi totusi incerc sa va redau o reteta simpla (eu am facut pentru pachetel) si, pe masura ce descopar ce poze am mai salvat, va mai spun eu despre ce e vorba.

Pentru pastele astea am inabusit mai intai niste ceapa, usturoi, morcov si un sfarc de sare.

Am adaugat dovlecel taiat marunt si am lasat in pace totul sa se formeze un sos.

Am adaugat niste rosii cherry (dezbracate de pielita), vin roze demisec, oregano si piper.

In sosul format am pus pastele fierte numai pe jumatate, ca sa se combine si cu sosul (ma repet, scuze). Si am mai lasat pana s-au facut gigea. Facut gigea este un termen pe care numai maestrul Pastorel l-ar putea intelege, stiu.

Am mancat o parte si mi-am pus si la pachet ca sunt nemaipomenite si la temperatura camerei.

Restul pozelor le rezum in putine vorbe (dar va avertizez, sunt cartofi, cartofi, poate si niste varza): pui condimentat cu ce mi-a cazut in drum (curcuma, boia, piper, sumac, praf de usturoi, cimbru …), alaturi de cartofi prajiti – testez tot felul de cartofi de pe piata, de aia e cu cartofi; salata de cartofi mici de tot facuta de vecina-mea, varza calita simplu, cu nitica afumatura si peste care am pus un borcan de varza calita murata de la Olympia (nu e rea deloc dar e foarte acra, sarata si condimentata pentru gustul nostru, in combinatie cu varz adulce merge); un Bogdan Popescu – crenvusti si cartofi prajiti; si inca o salata de cartofi pentru pachetel: cartofi, porumb fiert si apoi copt pe grill, ceapa, masline, ulei, otet.

Ce mult am scris, trebuia cu liniute sau bulinute …

Si de prin gradina, acum am mai multe flori, pozele au vreo saptamana. Nici frunze nu mai sunt asa de multe caci multe familii au facut sarmalute saptamana asta.

Rosii cu usturoi in ulei – sos pentru paste

Am vazut ceva pe net, cu rosii posate in mult ulei de masline si m-am gandit la sosul asta (imi plac pastele cu mai mult ulei).

Reteta e foarte simpla, am taiat capetele dinspre codita ale catorva rosii cherry, am pus si doi catei taiati in doua, plus ceva sare, in ulei de masline si am lasat pe foc foarte mic sa bolboroseasca foarte lent. A, da, era sa uit (in poza am uitat), am pus si un file mic de ansoa. Umami taste, ca m-au zapacit de cap aia de pe Food Network cu Umami al lor.

Dupa o vreme, oarecare, am scos pielitele de pe rosii (merge foarte usor cu o penseta).

AM pisat cu o furculita tomatele si usturoiul in ulei, am adaugat putin oregano si piper si am lasat tot la foc foarte mic pana au fiert pastele.

AM adaugat pastele scurse in sos, le-am mai fiert putin impreuna si aia e. Dupa gustul meu merge cu paste scurte sosul asta, am folosit niste cochilii de la Molisano. Imi plac la nebunie pastele astora.

In loc de parmezan am ras niste branza maturata Apuseni care este exceptionala (si infiorator de scumpa daca nu te impiedici de ea la cutia milei).

O sa mai fac o postare cu ceva desert si cumparaciuni, aici va mai arat doar ca am incercat ou posat fiert in abur in forma de silicon, ca tot vedeam reclame la silicoanele alea pentru oua, sa vad cum functioneaza cu ce am prin casa. Functioneaza perfect.

Si vreau sa va mai arat o ciorba, am congelat o cantitate maricica de ciorba de potroace, i-am mai adaugat cativa cartofi, bulion si leustean si a iesit muult mai buna decat aia simpla, originala.

Si gata, revin cu dulciuri si cumparaciuni

Pasta e basta

Aveam chef de niste paste foarte, foarte simple, era sa le fac foarte, foarte arse dar in final au iesit foarte, foarte bune.

Pe scurt, am pus in unt si ulei urmatoarele: ceapa verde, usturoi, cateva rosioare, ansoa, sare si piper.

Dupa ce s-au cam prajit, voi sa nu faceti asa, am stins cu vin alb iar, dupa ce s-a evaporat alcoolul am adaugat si pastele fierte partial si intre timp. Plus putina apa de la paste ca sa aiba ce bea.

Dupa cum va ziceam si in titlu, basta.

Pe deasupra am ras niste pecorino.

Dupa cum va ziceam in postarea anterioara, am primit oua de tara, in numar de patru. Oul doi l-am comis in halul urmator.

Cu ceapa verde si marar.
Oul trei l-am pus in friganele pentru mazare.

Mazare foarte buna, sosul de carne cu ceapa, putin usturoi, morcov, stins cu vin multicel.

In rest simplu, bulion, mult marar (si niste fulgi misto de cartofi care ingroasa sosul si il fac bun, nu va strambati, exista fulgi de cartofi buni, asa sa stiti).

Asadar oul numarul trei s-a dus pe friganele, mai am unul si stiu exact ce o sa ii fac.

Am mai facut si un pandispan banal cu mere (strat de biscuiti, apoi strat de mere rase amestecate cu zahar, vanilina si amidon, plus pandispanul in cap.

Am gasit si niste culori misto la Lidl si mi-am mai lucrat la bufnita inceputa de vreun an.

Si, de final, dog tax, va pupa Casi.

Paste cu rosii si busuioc

Si putin kaizer pentru ca aveam in plus. Da, tot farfalle, nu doar pentru ca sunt foarte bune ci pentru ca am idei putine si fixe.

Promit ca in incheierea acestei retete banale sa va arat o poza misto.
Asadar reteta: Am tras in nitel ulei de masline o manuta de kaizer, ceapa si usturoi, am stins cu vin, am adaugat o rosie data pe razatoare (din aia primita, delicioasa, conteaza). Am pus si busuiocul tuns din fereastra. In sosul format am pus pastele fierte cat de cat.

Dupa cum spuneam am taiat porcul (unde porc = busuioc).

Pai cam asta e toata reteta. Se servesc in gura si cu pofta.

Dar stati! Asta nu e tot! Daca sunati in primele minute mai primiti si o ciorba de loboda gratis!

Da, am avut pofta de nitel roz. O mana de zarzavat, nitica loboda, cativa cartofi, zeama de lamaie si leustean. La temperatura camerei cu nitel iaurt si o floare pentru cititorii rabdatori. Sa fie si putin mov.

Si inca ceva nemaivazut. Am facut un gratar. Cu mici si coaste de la bulgaroaica (strada Trapezului).

Suna a reclama dar nu e. Produsele sunt mereu delicioase. Si noi fericiti ca mai intrerupem regimul de mancat balarii. Din cand in cand, stiti vorba aia (nu, nu cu ciocolata Postavarul), un gratar la vremea lui …

Painea este creatia Elenei. Si ziua de nastere tot a ei a fost de ne-am permis mica destrabalare.

Si, dupa cum v-am promis la inceputul povestii, o poza haioasa. Ardei cu putza.