GALAKTOBOUREKO (un fel de)

Asta ca sa nu ziceti ca va dau vreo reteta normala, Doamne fereste, treaba e ca intr-o seara, Laura a pus reteta de GALAKTOBOUREKO, adica a scos-o din arhivele ‘mneaei si mi-a troznit o poftaa.

Asadar la link-ul de mai sus vedeti cum se face minunatia asta pe bune. Eu la ora aia nu aveam foi, deci am reinterpretat-o punand niste tagliatelle proaspete inmuiate bine in unt topit ca baza la crema prajituro-placintei. Crema am facut-o dupa cum a scris Laura acolo (sa nu ii ziceti, dar cantitatile le-am pus la ochi) din: lapte, oua, zahar, gris, esenta de vanilie, fix dupa metoda descrisa de ea (accesati link-ul, da?). Am pus crema asta peste taitei si am copt. Siropul ed zahar l-am facut cu zaharul caramelizat, am turnat peste placinta. O bucata rece am lasat-o peste noapte in siropul caramel, nu mai bea sirop cand e rece, ca idee.

Buna, ce sa mai, sigur ca in original e mai misto, dar si imitatia mea a fost buna, mai ales ca tropaiam sa o fac si nici vorba de iesit dupa foi, de facut nici atat.

E posibil ca in perioada urmatoare sa raresc sau sa stagnez invazia castanelor, asa ca va pun poze de plimbari (ce o sa mai am de acum, numai mama Omida stie, daca citeste pe bune viitorul). Am pozat si plantutele care s-au inradacinat din resturi (felie de telina, firicele de busuioc si tarhon). Si de gatit, scurt de tot, ficateii aia care niciodata nu dau bine in poza, cu putin bacon (ce naspa suna bacon, bacon, sunculita), ceapa, vin si usturoi, plus o salata pe care am pozat-o sa nu uit ca mi s-a spus ca e cea mai buna chestie mancata in ultima vreme. Si pe bune de i-am facut eu ceva, ca are numai maioneza la cana, invartita cu lingurita, cartofi, ceapa si masline. Dar stiu de ce mi-a zis asa, cartofii au fost deliciosi, foarte, foarte gustosi, de aia.


De azi nu stiu cu ce o sa mai vin la lantul amintirilor, poate revin la cele vechi, poate altele noi, om vedea de om trai.

rororo

Foietaj cu dovleac, cartof dulce si mar

Umplutura se poate pune si in foi de placinta sau in ce foi vreti voi, eu am avut lene de ploaie uda, am folosit foietaj, asa ca o sa va spun numai despre umplutura. Pai despre umplutura, mentionez ca am facut-o din cele din titlu, dovleac, cartof dulce si mar, presarate cu zahar si coapte, apoi curatate de coaja si zdrobite cu inca putin zahar si scortisoara.

Am umplut foile, am uns cu ou, am copt, E misto, miroase a toamna.

slide12slide11

 

Ce am mai comis. Pai am repetat tortul, am facut pateuri cu zacusca de galbiori (foarte misto), am gustat niste branzeturi romanesti care sunt nemaipomenite, ar sta cu mandrie printre multe branzeturi de renume international, am gustat si doua chestii de-a gata, kofte de la Lidl (bune), fasole de la Mega (naspa), am primit must proaspat, am facut mini-omleta, orez cu creveti (am incercat iar varianta de spital, de regim, cu multa zeama, se pare ca mi-a iesit cu basmati, 1/4), am pozat niste nori superbi prin oras si o masinuta vesela, chit ca e cu Hello fuckin Kitty.

 

Cam astea. Si ploile au venit, da.
rororo

Culori de toamna

Si incepem cu cele paleo, dukan si gluten free, adica niste cartofi copti garnisiti dupa cum se vede cu: fleica, rosii si costita afumata (deci raw), fasole si carnat (carb day), currywurst. Am pus poza cu bautura aia de malt fara alcool de la Lidl pentru ca e nemaipomenita pentru carne, glaseaza si lasa un gust minunat, mai misto decat multe marinate. De baut e naspa.

Poze de prin sat si de prin gradina. Vremea e schimbatoare, ba ceata, ba stropeste, ba vant, ba nu, o schimbare a dinamicii coloristice fantastica. Plus dovleci misto la magazin, dar cine poate sa ii care.

Si pofte, salata de vinete, simpla (super vinete acuma, seminte putine, dulci, albe la miez), o capitza de mici, o felie de vitel si placinte (cu branza, cu carne, cu dovleac).

 

Si gata. Toamna e misto, nu uitati ca e cu slide show. rororo

Jumatatea lui Gustar

Gustar, adica luna august, desi ar fi trebuit sa ii zica tot cuptor, eventual luna lui furnal. Are tot 31 de zile ca si iulie, pentru ca (asa se aude) imparatul Augustus nu a vrut sa ramaie mai prejos decat Iulius Cezar.

Incepem cu pozele cu mancarea, aia care e, amintiri din copilarie o parte, oricum chestii foaret rapide, cu aluat de-a gata pateurile cu branza si placinta cu mere, la macaroanele cu branza chiar nu e de zabovit mult, am facut sarate si dulci, cu branza, vanilie si stafide, aveam de un chef, rahat cu biscuiti, pentru ca de aia, nu i-am gatit nici pe ei, nici puiul si nici varza, raman fidela unor „impi nge tava” pentru c apot lua o portioara fix cat am chef (si carnatul de mangalita a avut chef de varza), am combinat si un guacamole, nu e asa de verde avocado ala ready to eat, dar mi se pare exceptional la gust, am dat iama si in legume si fructe de sezon, pepenele o fi romanesc, dar gust n-are, perele asa si asa, insa rosiile si dovleceii, excelente.

 

Apoi de prin oras (apropos, cucurucu, ex Carlos, nu si-a gasit doritori, asa ca socializeaza cand nu-s acasa fix cu peretii de pe balcon, l-am claustrat), avem niste case tare frumoase si tare mandre ar fi ele daca s-ar renova, unele sunt si de vanzare, toate sunt ultracentral, cladirea cu buline numai e in nord;

 

avem si cladiri cu buline, suport de umor urban, politia la panda, atenciones, un magazin care are orice de la 3.8 trecand prin 36.87, 7.62, 9.54 pana la 99.9, plus pomi verzi, ii pozez sa ii pastrez in amintirea netului, cine stie cat vor mai fi pe acolo, e posibil oricand sa capete cineva o autorizatie in mijlocul padurii, nu?

 

Da, in ultima poza am prins inadins „buzile” 😀 Lucrez la o harta a „buzilor”.

rororo