Bulete de parmezan

Am vazut reteta la Teo si, cum ma intriga chestii atat de simple, am zis sa vad daca e adevarat. Si a fost mai mult decat credeti.

Reteta originala (inclusiv cu pasi si cantitatile date de ea, vedeti si cum se leaga si se fac bilutele, aici )

Eu am avut gramada sase albusuri ramase de la liezonul ciorbei de burta, deci am folosit aproximativ doua albusuri (ca nu imi dau seama cate am turnat din galetusa) si 150g de parmezan gata ras (nu atat de comoditate cat de pret).

Am batut albusurile spuma (nu ca la bezele, cat de cat), am amestecat, am facut bilute si am pus la prajit in ulei foarte bine incins.


Chestie foarte haioasa, gogoselele se intorc efectiv singure cand pe o parte, cand pe alta pana sunt facute. Toata operatiunea (gogosi + prajit) dureaza extrem de putin, mai ales daca aveti ajutoare la facut gogoloaiele.

Pentru ca sunt si haioase si se fac si la foc mare, le-am pazit, in cateva minute au fost aurii, le-am scos cu paleta (sunt foarte moi cand sunt fierbinti) si le-am lasat la scurs.

Sunt exceptionale reci (si gluten free, da?).

In sexyune sunt aerate sau foarte aerate, unele.

Cum ziceam am facut si ciorba de burta, cum o fac de obicei, nu mai insist. Am uitat sa iau gogosari asa ca am murat rapid un ardei gras rosu si a iesit foarte misto (apa, otet, sare, zahar, intr-o zi erau gata, ca i-am taiat de cruzi direct fasii).

La copiii cuminti a venit si Mosu’.