Sau tot inainte. Cu intarziere la jurnal, La Multi Ani Romanie!
Fasolea v-am aratat-o zilele trecute, am avut. Asa ca restul obiceiurilor au fot pur romanesti. Ieftin pe cat se poate si prajeli.
Ieftin in momentul de fata e sa faci taitei cu ce-o fi.
Si am adunat o sama de legume.
Le-am ucis normal, cu taiteii opariti separat, ceva ou, ce am facut altfel de aceasta data, la finalul gatelii (legume, taitei, sos de soia, ulei de susan), am us usturoi crud in zeama si apoi capac. Misto.
Cat despre prajeli, am facut mai intai chiftele (din piept si pulpe de pui tocate). Ce am mai facut in plus? Am pus in compozitie si paine inmuiata in lapte si pesmet dar si un cartof, un dovlecel si un morcov, fierte, scurse si maruntite. Plus sare, piper, marar, patrunjel, ceapa si usturoi. Prost obiceiul asta, sa faci chiftele. Se mananca.
A urmat o serie de snitele intr-un aluat clasic de bere, toate bune. Dar in prima tura am folosit piept de pui de la Lidl. Carton sau BCA daca foloseam, tot aia. Tare ca piatra si gust zero pieptul respectiv.
In schimb, ei da, am facut si cateva amintiri din copilarie (dulce Romanie), in loc de parizer pane, niste salam Victoria pane. Marfa. Si de mila aluatului cel bun am facut si niste snitele de porc, sa nu mor cu cheful in brate, de snitele de oricare, de puiul de la Lidl m-am lecuit.
Apropos de chestii naspa, va mai povestisem eu de pastele alea fara gluten (de la acelasi retailer). Facute din malai, va povesteam ca ramane apa ca o mocirla galbena cu bolboroci. Iaca am si pozat, jur ca nu am facut decat sa fierb pastele in apa. Si cam asa arata nenorocirea. Nu, nu mai iau, am testat, mi-a ajuns. Papa Casi.
Apropos de Casi, inchei cu moaca ei stand nemiscata cand prajeam chiftelele.
Aphex 