2020 la final

A tunat si le-a adunat anul asta pe toate. Asa si la mine in postari, nimic coerent, doar file de jurnal, pe alocuri pot fi idei, cateodata mai scap si cate o reteta, dar foarte rar in ultima vreme. Chiar ma uitam ca postarea anterioara a fost acum zece zile, va aratam florile care erau deja de ceva zile pe pervaz. Sunt si acum tot acolo, in aceasta minunata zi de primavara.

Am si primit, am si gatit, o sa incerc sa va fac un rezumat. Pentru craciun, sarbatorit tovaraseste, in ajun, prin munca, am facut niste piftie si boeuf (una eu, una vecina, am impartit), un bors doar din legume (blasfemie, o sa zica unii, ete na, o sa zica aia care dupa carnaraie mananca doar cu iaurtel), ceafa cu legume, sarmale in care, dupa traditionalul zacut la cuptor, am mai pus si ce primisem (si mai mult esarmale, carnati si caltabos) si le-am mai tras o tura de forta.

Am primit carnati proaspeti, prajituri, am incropit diverse gustari (in functie de musafiri si de timpul alocat lor). Si am facut un gratar. Pentru ca, nu e asa, la final de an se arunca tone de mancare. Nu trebuie decat sa gatesti mai putin de craciun, sa astepti nitel si ai congelatorul aranjat pentru anul care va veni, la un nimic de pret (mentiunez cu mandrie ca am luat carne superba de porc, a se vedea poza cu gratarul, la jumatate de pret peste reducere, adica undeva pe la 7 lei).

Nu e atat zgarcenie cat suparare. Cand vad cu ochii mei cate tone de carne (si nu numai) se arunca pentru ca absolut toti comerciantii se bazeaza pe lacomia altora, alimentand-o pe a lor si sfarsind prin a produce o paguba imensa.

Incerc sa ma opresc aici si sa las luminitele si beculetele sa va faca lumina in creier, nu consumatorilor ci comerciantilor.

Pozele le pun iarasi la gramada, stiti, dati pe poza, le vedeti mari, nu va intereseaza, nu dati.

Va doresc un an minunat in continuare si unii extraordinari in viitor, fie ca …

… forta fie cu voi.