Yakisoba, pomana si Ricky Bruno

Cam asta e povestea de azi, trei capitole. Primul este despre taitei, aveam pofta si aveam si un pachetel de pe la bulgari luat asa ca o sa va spun cum am facut.

Bineinteles totul foarte simplu. Taiteii sunt cei din poza, scrie pe ei ca sunt ideali pentru „stir fry” asa ca intai am fript niste ceapa, usturoi si ardei gras.

Am pus si taiteii numai ca am zapacit pozele, nu ma obisnuiesc cu noul wordpress.

Am adaugat sos de soia, supa din rasol de vita, am fiert putin de tot, apoi am finalizat cu ulei de susan.

Am garnisit cu carne si morcov din supa si cu un ou fiert in apa cu ceva cam mult otet. A iesit foarte misto, acrisoara, buna, ce mai. Rasolul a fost tare ca piatra dar cui ii pasa, avem caini.

Acum sa va zic sincer, pana a doua zi a ramas zeama cu un gust absolut senzational, asemanator cu sosul de la ardeii copti. Si am bagat cu paine dar nu am mai pozat si dumicatii.

Capitolul doi este despre ce am facut sa dau de pomana de sambata mortilor. Ceva ce stiu ca i-ar fi placut mamei, inspirata de o prietena, pui cu sos de legume.

Peste pulpele de pui am pus un amestec de vin, boia dulce, sare, piper, cimbru, usturoi. Peste pui si peste ceapa, morcov, dovlecel, ardei si masline de fapt.

Am copt intai inabusit apoi fara capac. Si fix ca prietena mea, am pus sosul peste piure. Si am mai pus la pachet si snitel cu castraveti murati.

Stiu ca nu e vreun fine dining dar sosul ala peste piure, olelei. Poza cu realitatea cruda, am pus sos direct peste piureul din craticioara.

Si ultimul capitol, despre Ricky Bruno. Pai da, ca in orice film american corect politic (adica musai cu lesbiene si alte BLGTB sau cum le zice), Ricky are doua mame. Eu il strig Ricky, mama doi il striga Bruno.

Acum el va pleca la a treia mama, ca e dat spre adoptie, dar cine stie cand (actele i-au iesit dar se inchid granitele, ca i s-a gasit iubire mare la distanta), deci posibil sa il cheme altfel, nu stiu, Helmut, Adolf, Jung, dupa cum i-o fi norocul.

Pana atunci ne bucuram noi de nazdravan (sincer, in adancul sufletului sper sa nu se mai deschida niciodata granitele si sa ramana cu noi, e ok si cu doua mame, cand una e la munca il tine cealalta si asa mai departe).

Dar conform bunului simt i-ar fi mai bine la o familie mai normala asa, mai ales ca ai nostri caini sunt batrani si ciufuti. Pana cand va pleca (daca) va asfixiez cu poze cu minunea infiorator de lipicioasa si desteapta.

Ricky Bruno.

Postfata

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s