Jurnal de stat acasa – 6

Astazi facem niste saratele. Exista posibilitatea ca reteta sa fie pusa prima data pe net pe vremea lui Decebal, eu o stiu de la prietena Ana.

Slide11

Voi sa nu faceti ca mine, sa procedati ca la carte, radeti frumos branza, adaugati untul si mixati bine, faceti un aluat omogen.

Eu am facut doar un test (nu am avut decat 50 de grame de unt in casa) si bine am facut, nenorocitele astea se mananca singure si se depun in cele mai neasteptate locuri.

A, da, reteta, pai e simplu, amestecati bine cantitati egale de unt, faina si branza (telemea, feta). Lasati la rece macar o ora.

Slide12

Intindeti (iarasi, nu ca mine) aluatul, il taiati (nu ca mine) frumos si il puneti (nu ca mine) gingas pe o foaie de copt. Desigur ungem cu ou si presaram cu ce ne place noua, chimen, negrilica sau susan, radem cascaval, ce avem si ce ne convine, e o reteta chiar de criza. Daca nu postiti, desigur.

Slide13

Dupa cum ziceam, eu am ars-o neglijent asa ca am pazit cuptorul pentru ca nu stiam cam cat sa le las. Pentru ca am intins foaia mult prea subtire, ceea ce nu a fost rau, par multe la final.

Slide14

Repet, pentru mine nu e ceva de facut toata ziua pentru ca il au grav de tot pe vino inauntru. Dar e de retinut, mai ales daca aveti musafiri si le faceti artistic.

Slide15Slide16Slide17

Indicatie pretioasa: saratelele cu branza se consuma cat mai aproape de casa sau chiar in locuinta. Eu am facut o chestie zilele astea, mi-am amenajat un spatiu sub geam (ca sa nu mai plimb cainele pe unde umbla cei ce isi postesc berea si tigarile). E misto, zici ca esti in vacanta si asa, la doi metri de locuinta.

 

 

Circula un soi de leapsa si m-am bagat si eu, cu poze vechi, amintiri din copilarie. Le pun si pe ele la jurnal, sa le pastram, zic.  Nu va speriati, in ultima poza nu a murit nimeni, aveam eu boala pozelor prin 89 (le faceam cu FED2, le developam) si asta era joaca in ziua aia, sa facem scenarii, am gasit o tona de poze haioase de atunci.

Daca puteti sa stati o perioada acasa poate o sa gasiti si voi chestii misto, daca nu, nu.

 

 

Nu va temeti, nu indemn pe nimeni sa fac animic in nicio directie, eu doar va povestesc ce fac eu. Cum era cartea aia misto scrisa de Angel Grigoriu si Romeo Iorgulescu, fiecare cu ale lui.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s