„Saramura” de somon

Sa va explic intai ghilimelele. Ele sunt acolo pentru a intelege ca minunatul concept de saramura e cu totul altceva decat aceasta mini-portie care are doar ideea respectivei gateli. Plus ca e o mini portie, ori o saramura serioasa nu o faci asa in batjocura, doar nu pui gratarul si arzi carbunii pentru o suta de grame de peste, de care o fi el. Bine, nicio saramura serioasa nu se face cu file despielitat, basca e cam de regim hiposodat plus nu e iute. Asa ca … ghilimele.

Slide25

Sa va zic nitel de ingrediente, nano ingrediente, somonul, va spusei deja, „pink wild salmon” scrie pe cutia de la Lidl, e bestial, nu foaret ieftin dar nici intangibil, e nemaipomenit de bun. Restul de mini chestii au fost in oferta, de felul lor cherry, ardeii mici si dulci si salotele sunt scumpe, acum au fost chiar la pret frumos.

Acum stiu ca stiti dar eu simt nevoia sa repet, pestele de pus pe gratar, spalat, curatat, blabla, trebuie sa fie foarte bine uscat. Iar gratarul, in cazul meu, din cel de pus pe aragaz, foarte, foarte bine incins. Pestele se va desprinde singur cand este gata.

Asadar am pus pe gratar intai legumele, separat am pisat niste usturoi, legumele coapte le-am zdrobit nitel cu furculita, am pus peste ele ulei de masline si niste apa si in zeama asta am pus pestele facut pe gratar.

Deci in linii mari cam ca la saramura.

Slide24

Ce am uitat sa va spun e ca am tocat in zeama si putin oregano proaspat. Am acoperit totul cu folie si am lasat in pace o vreme. Dupa care mi-am ostoit dorul de saramura cu aceasta pseudosaramura.

Slide26

Asta a fost ce e legat de titlu, inca o bucata de peste am facut-o in bautura de malt (stiti voi, aia carbogazoasa fara alcool, naspa de baut dar care caramelizeaza frumos) cu legume la tigaie alaturi. Parte din legume (ma rog, chestii neanimale) fierte in apa sau abur pe jumatate, in ret nicio inginerie nemaivazuta.

 

Ramanem nitel in lumea potoalelor diverse si liliputane (bai, am facut niste clatitute asa de mici si drgalase ca mai sa imi fie mila sa le gust). Am pozat niste chestii de cumparat, nu neaparat ca e ceva ce as recomanda, doamne feri, nu e bio, raw, vegan, strongbow sau ce e la moda, efectiv m-am bucurat de soare. Cat  despre clatitute, sunt facute dintr-un out de gainusa.

Si fac si un test cu o bucata de gorgonzola pusa peste niste la colline. Nu stiu ce va sa iasa, dar va zic eu.

Nu am mare chef sa scriu despre fiecare poza in parte, destul ca imi amintesc eu de ce le-am facut, pe cele din drumurile de zilele astea. In mod evident doua dintre ele sunt din categoria „misterele Bucurestilor”, vreo trei din categoria „misterele marginilor Bucurestilor”, plus o imagine reconfortanta din centru (diminetile, inainte sa iasa lumea la balamucul de weekend, pomii isi fac treaba, miroase frumos in oras, a curat, a aer curat, se aud pasari, e liniste, e tare frumos, da, chiar si in centru).

Si revelatia zilei, trusa sanitara a masinii, din cauza unei nenorocite de sticle de ulei de motor am desfacut-o pentru prima data dupa muulti ani. Incredibil cate chestii misto contine, parca a venit craciunul.

 

Inchei cu o poza cu cacaricius care s-a impenit (licenta poetica) la loc si se simte ca la el acasa, in sensul in care nu baga pe nimeni in seama si isi vede de treburie lui prin poiata.

Slide27

Nu pot sa nu va mai spun ceva, oricat s-ar supara nationalistii pe mine, am luat cateva capsunele romanesti, cutie de lemn, eticheta de producator, trufandale, scumpe. Jur pe rosu ca alea din extrasezon, import de pe unde or fi, sunt de zece ori mai gustoase si aromate. Nu ma intrebati de ce, dar nici capsuna nu mai e ca pe vremea mea, maica.

rororo

Anunțuri