Insorite, insorite, soarele sclipeste, chiar din biscuite.
29 – 29 de grade, soare orbitor. Tarhonul ala in ulei ed masline nu cred sa aiba prea multe zile la congelator.
Ciuguleala (acum, sincer, cand musc din aripioaer ma gandesc la Carlos, e ciudat). Aripioare intr-un aluat facut cu mai multe condimente, putin bicarbonat si lapte batut.
Pregatind wok-ul pentru gogosi …
Rontaiala (la poza de final soarele s-a ascuns, raul).
Cat despre gogosile facute de Elena, simple, aluat dospit cu apa minerala, umplute cu branza telemea din aceea banala si spidermanizate la poza.
Si gogoasa de a doua zi, transformata in „papanas” cu smantana si dulceata de portocale (am devenit fan al dulcetii de portocale).
Niste legume doarte misto. Cartofi noi (noi in Egipt, aia e), dovlecel, morcov, praz, ceapa rosie, usturoi verde, rosii, stropite cu vin alb si ulei de masline si presarate cu oregano din Kassandra si un minunat cimbru uscat de Elena (deci elen).
Apropos, un bucatar (sic) recent mi-a zis: cum sa pui oregano pe cartofi, ce, e sos? Care bucatar isi face vacantele numai in grecia, la all inclusive unde probabil nu se serveste altceva decat sos cu oregano.
Deci legumele vietii (fara sare pentru mine), excelente si calde si reci.
Altele prin soare, experimentul „cur de morcov” se pare ca merge bine.
Rozmarinul si levantica sunt magnifice, tebuie sa ma gandesc cum le imbrobodesc la iarna ca sa reziste inca un an.
Cainelui ii creste parul la loc (umor negru de medic vet, intrebat ce ar putea da cainelui ca sa nu ii mai creasca parul a raspuns: citostatice).
Vila Carlos inca pe pozitii.
Si bietul porumbel, nu e prea bine, i-au iesit la analize tot felul de coci in el, stafilococi, strptococi, o droaie are, trebuie injectat macar zece zile saracul, nu i se dau sanse mari de supravietuire, dar nici nu i se iau, sa vedem daca va avea zile mititelul.
Cam atat.
rororo
