Sa nu va aud cu negativisme, R-uri si altele, e fila de jurnal si ce chef am avut eu. Apropos, acum pe fb credinciosii se intreaba (nu glumesc) de post-it. Eu nu am post-it.
Iavas iavas, inainte niste poze din parcul Tineretului, soare, bani, ca in liceu, de o bere (fara alcool) pe o banca. Super liber in parcul asta.
La tufa rosie greu am facut poze, o domnisoica isi facea selfiuri cu bot de ratza.
Foarte cald, asa ca a mers o inghetata (si o imitatie de banana split, nu stiu de ce in carciumi, normale, nu fine dining, nu se gaseste banana split).
Am avut apoi un chef turbat, apropos de turbat, pana mi-am facut pohta mai ca a turbat Casandra.
Se tot vorbea pe la colturi de tocanita cu polonezi, amintiri din copilarie, chit ca nu mai sunt polonezii aia care se desfac fasii, precum cozonacul, cei de la Lidl (made in Poland) sunt buni. Deci am facut din doi polonezi doua chefuri: tocanita cu paste si cu cartofi.
Si pentru ca nu exista sa nu fie ciorba in frigider, am adunat ceva bun, oase de vitel cu carne, ce e in poza, un leu juma’. Si inima de vitel, de cativa lei.
Bai si tranti doua oale de zeama, foarte subapreciate anumite chestii, inima de vita, de exemplu, ieftina, numai muschi, fara grasime, gustoasa. Am pus-o de doua oale, una pentru noi, una pentru patrupeda. Aproape identice, a ei nu a avut cartofi.
Apropos de tiganca asta, care nu are parte de mirobolante chestii pentru catei, jucarii si altele, s-a pricopsit cu ceva de gat, am luat un ou de ciocolata, sa mai fac de o figurina cu omul paianjen. Ciuciu, ca mi-a picat ceva ca un breloc. Si, ca sa nu il pierd, l-am agatat de caine. Se poate observa fericirea care i se citeste in ochi.
Am mai imbogatit si gradina (dezbogatita de ciorditori de tot liliacul alb din gard, dar asta e alta poveste, romanul iubeste frumosul si, daca poate, il ia si acasa). Patrunjel. Sa imi traiasca.
Aveam chef de mancarea mea favorita, cartofi cu branza si ou, am facut varianta dietetica.
Si, pentru ca dadeam de colo-colo niste inele de calmar din cele pane, ieftinachis, cine stie de pe unde, cum nu mai mananc prajit decat accidental, le-am spalat de maglavais, le-am tras la tigaie cu paste si, ei bine, le-am mancat.
Mai exact au avut parte de orecchiette, dovlecel, rosii, patrunjel, calmari, usturoi si vin alb.
Gata si fila asta de jurnal (nu, nu fac doar de mancare, dar imi amintesc foarte bine, uitandu-ma in urma, ce am facut in ziua in care am mancat paste. Sau ciorba. Sau l-am infipt pe Spiderman in inghetata.
rororo
