Parte dintr-un mic dejun clasic, oua cu branza si carnati, cum ar veni, de fapt am vrut sa vad cum se comporta aluatul de cartofi (pe care l-am folosit la placinta cu varza) si la prajit, asa ca au iesit gustarelele astea care se pot numi empanada de salchicha (sau nu).
Da, e soare, rasaduri si borcane gustoase si haioase in lucru.
Sa vorbim despre partea principala, cea din titlu, empanada de salchicha, da? Am folosit aluat de cartofi si umplutura de carnati proaspeti in care am mai pus doar putina ceapa verde. Ca sa fie de un mic dejun am pregatit si niste mici omlete cu un rest de branza „expirata” si ceapa verde. La cuptor.
Sigur ca semilunele se pot coace, eu voiam sa vad cum iese aluatul prajit. Iese super bine (prajit la foc mic, sa se faca si carnatul) si, da, este mai bun rece, la temperatura camerei de fapt.
Ca sa evit vesnicele: moama, voi ce mult mancati, iaca si omleta langa o unitate de masura aleasa de mine si interzisa de altii.
Si sexyune. Da, minunate pentru bere si foarte misto de facut in avans in caz de, Doamne fereste, petrecere.
Si pentru ca mi-a mai ramas o mana de aluat si putina carne, am facut si o mini tarta, peizana, asa, la misto.
Si gata. Acum ma gandesc ca trebuia sa pastrez putin aluat sa vad daca iese si dim sum, data viitoare.
rororo
Aphex 
Imi faci pofta. Maine o sa beau si eu o bere. Poate reusesc sa fac si ce ai gatit tu
Spor 🙂 Mai repede ma joc cu mancarea decat gatesc serios (cred ca imi ajunge cateodata dupa cate un job prea mult hatit serios 😀